Mai baiatul tatii, vad eu ca in inima ta e mare frica. Si bine faci ca te intrebi, fiindca nu multora le este dat sa se sperie asa cum o faci tu. Acum s-ar putea ca tot intreband incoace si-ncolo, sa te imbarbatezi incetul cu incetul si sa iti piara frica pe care o ai acum si sa uiti cavrei sa te schimbi acum, in momentul asta. Parerea mea ar fi sa nu te pierzi cu firea ci sa vezi lucrurile cu mult calm ca un copil inteligent cum te vad eu. Zilele nu au intrat in sac chiar toate, iar tu mai ai inca mult timp sa-ti rezolvi problemele de constiinta si pacat. Gandesc eu ca tu deja ai inceput sa faci ceva mai mult decat sa te chinuiesti cu mintea. Poate ca ti-ai facut inventarul rugaciunilor pe care le (mai) stii si ai facut deja uz de ele. Asta este primul lucru: "Doamne, pacatos sunt eu si rusine imi e de cel care am fost dar care nu vreau sa mai fiu. Voia ta vreau sa fac, Doamne si Tie ma rog sa-mi arati cararea cea care duce Catre Tine." Daca faci lucrul asta acum, cat inca te temi si te smeresti in teama ta, nici nu o sa va vina sa credeti (tie si prietenei tale) cum se vor aseza lucrurile. Cautati oameni "straini" de voi, care sa nu fie tentati sa va dea sfaturi dupa ceea ce stiu ei despre voi ca ati fi (buni sau rai). Acei oameni sa fie induhovniciti si in frica de Dumnezeu. Si grija mare ca acum esti cel mai vulnerabil sa fii racolat de secte. Ochii mari si urechile chiulite la sfaturile unui preot ales (pe care ti-l va scoate Dumnezeu in cale fara indoiala la timpul cuvenit) din a carui cuvant sa nu iesiti oricat va va fi de greu. Si ia seama la celelalte ispite care vor veni de acum incolo, o buna bucata de timp, pentru ca diavolului nu-i surade ideea sa te scape printre degete, dupa ce atata timp te-a dragalit cu giumbuslucuri lumesti, dar care te trimit la capatul celalalt al dragostei lui Dumnezeu. Pregatiti-va (amandoi, nenicule) cu cate o spovedanie de pe la 7 ani asa, si sa aveti grija sa nu uitati nimic, mai cu seama acele lucruri de care va este cel mai rusine. Nu are de ce sa va fie rusine, fiindca parintele a auzit altele mult mai rusinoase. Dar asta nu inseamna ca sa va laudati cu faptele voastre si nici sa dati detalii nepotrivite. In doua cuvinte, parintele intelege tot ca de aceea l-a invrednicit Dumnezeu sa-i asculte pe oameni. Si pe langa ca trebuie sa iti para rau, trebuie sa intelegi ca nu ai voie sa mai repeti acele greseli si e tare greu cand te-ai deprins cu ele, iar sangele clocoteste. Tu trebuie sa iti amintesti mereu de acele voci care te-au speriat, ca asa i-a spus Mantuitorul Iisus sfantului Siluan cand acesta a inceput sa cedeze: "Tine mintea in iad si nu deznadajdui." Pai ce poate fi ma groaznic decat gandul ca am putea fi "repartizati" acolo, in urma dezbaterilor finale, pentru vreo cateva milioane de ani, ha?
Hai, fruntea sus, taicuta, ca Domnul Iisus te vede si stie ce-i in sufletul tau. Sa nu deznadajduiesti. Si ai mare grija si de fatutza ta ca de tine depind multe lucruri de acum inainte.
Doamne ajuta.
Last edited by Mosh-Neagu; 22.09.2010 at 01:53:21.
|