Cuvintele nu sunt ale noastre

[florin.oltean75]

Cand conceptele se decanteaza, cand atmosfera intelectului devine rarefiata, corpul devine usor. Si viata devine frumoasa. Esti fericit(a). Intelegerea este subtila si agera. Lumea este circumscrisa de intelegerea profunda. Fenomenele sunt interpretate facil si mintea se misca usor. Intelesurile rasar spontan. Asa apare poezia. Privesti admirativ cele mai marunte aspecte ale vietii. Da, admiratie!

Inima creste, se umfla de emotie. Existenta devine melodioasa...armoniile picura dulce in inima ascultatorului. Lucrurile se rearanjeaza, se reformeaza ca sa-si reia statutul paradisiac. Fiintele sunt minunate...asa de delicate, pline de emotii. Eul lor este eul tau. Simtirea este asa de intensa si calma in acelasi timp. Uimirea.

Esti coplesit de tacere si un sentiment ...care topeste corpul si mintea. Nu mai stii unde esti,... dar patrunzi totul.... Aceasta revarsare, aceasta volatilitate... inima, da inima...Aisbergul eului se topeste ca sa devina altceva. Este ca o imbratisare fara sfarsit, care doare atat de dulce... pana la suspin....Devotiunea....