Maica Domnului ajutorul nostru nemijlocit pe drumul Pocaintei !

[cristiboss56]

In timpul ridicarii Manastirii romanesti Prodromu , de pe Muntele Athos ( 1852-1866 ) , parintele staret Nifon era preocupat de " dobandirea unei sfinte icoane a Maicii Domnului care sa fie spre mangaierea confratimei si a vizitatorilor , totodata protectoare si de grija purtatoare acestei sfinte noi Monastiri ".
Chiar daca a vorbit cu multi pictori de pe Athos , parintele nu a gasit nici unul atat de iscusit incat sa-si asume aceasta responsabilitate . Intamplarea a facut , insa , ca parintele Nifon sa vina cu treburi in Romania , la Iasi . Aici l-a cunoscut pe un anume Iordache Nicolau , zugrav evlavios , dar cu mainile cam tremurande de batranete . El s-a invoit ca , ajutat de post si rugaciune , sa picteze o icoana a Maicii Domnului, cu Pruncul in brate . Dupa cateva zile de osteneala , a terminat de zugravit vesmintele si celelalte parti ale icoanei , lasand la urma Sfintele Fete . Cand s-a apucat si de reprezentarea chipurilor , insa lucrurile s-au complicat . Oricat se straduia , nu reusea sa le zugraveasca bine .Azi asa , maine la fel , pana cand pictorul s-a mahnit peste masura si a cazut in pacatul deznadejdii . In loc sa-i iasa mai bine , Sfintele fete parca se schimonoseau si mai tare . Ca si cand Dumnezeu si Maica Domnului n-ar fi vrut ca noul lacas , Prodromu , sa aiba un dar si o mangaiere duhovniceasca.
Dupa cateva zile si nopti de rugaciuni , s-a intamplat minunea . Intr-o dimineata , in timp ce lua panza de pe icoana , pentru o ultima incercare , pictorul a cazut in genunchi , proslavind pe Maica Domnului . Chipurile pentru care se chinuise atata amar de vreme erau indreptate , luminoase , pline de har dumnezeiesc . Icoana se pictase singura peste noapte !