Iubirea vrajmasilor

[Marius22]

Bine ar fi fost daca nimeni nu ne-ar fi dat, sau daca noi insine nu am fi oferit altora, prilejul de a-l (sau de a ne) numi vrajmas. Dar si mai bine este atunci cand desi exista acest prilej, ochii inimii noastre nu vad in semen chipul vrajmasului, ci numai pe cel al fratelui intru Hristos.

Cat de minunata ar fi lumea daca tot mai multi am fi loviti de aceasta "nevedere" a vrasmasului. Sa ne rugam ca Domnul sa ne "orbeasca" astfel cu dumnezeiasca iubire de vrajmasi.