Citat:
În prealabil postat de CelMandru
Tare sunt curios ce-o face studentul care mai stă cu alți colegi în cameră. Cum îi face cu linștea și izolarea? Cum îi face cu teatralismul? N-are unde să stea în altă parte. De ce-i pasă lui mai întâi? De teatralism, sau de liniște, de rugăciune colectivă?.. Sau, nu mai bine, pune genunchii jos în fața iconiței lui, acolo în colțișorul lui, și aprinde candela sau mai toarnă niște untdelemn îngrijind-o?! Ce să facă altceva, că și el are canon?! .. Să-i dea bătaie acolo, cu convingere, că Dumnezeu are grijă de liniște! Să privească flacăra căndeluței lui, și să rostească cu credința, preasfântul nume al Maicii Domnului! Să fie precum vameșul din Evnaghelia de astăzi pentru o clipă, sau două, și să lase totul în mâinile Domnului! Să se roage și pentru frații lui!
Eu nu am fost în această situație, și cred că ar fi mai de folos, să las pe altcineva să vorbească. Iertați-mă!
|
Sa stii ca si eu am stat odata, acum niste ani, intr-o excursie, intr-o camera de camin cu o colega care mi-a spus, cu destula retinere, ca si-ar dori sa isi faca pravila si m-a rugat sa o las singura vreo jumatate de ora. Si m-am executat :). Bine, pana la urma, nu mai stiu daca si-a continuat sau nu canonul, dar stiu ca a fost foarte curajoasa sa imi ceara asta, in conditiile in care ma vazuse doar facandu-mi o cruce dimineata si una seara. Imi aduc aminte ca am fost impreuna la niste vecernii la catedrala din Constanta... mi s-a parut o persoana foarte evlavioasa la acele slujbe, iar in afara foarte dezinvolta si sociabila. Marturisesc ca a fost unul dintre colegii care m-au facut, prin exemplul personal si micile discutii, sa patrund mai in profunzime credinta ortodoxa.