Ispita !

În prealabil postat de George.m

Sfantul Isaia Pustnicul spune ca "nu se poate apropia cineva de Dumnezeu fara necaz si nu poate pazi dreptatea sa neschimbata fara El. Si de va opri lucrurile care sporesc necazul, va opri si pe cele ce pazesc dreptatea lui si se va afla ca o comoara nepazita si ca un luptator dezarmat si ca o corabie lipsita de vaslele ei si ca un rai al carui izvor de apa a secat" (Cuvinte despre nevointa, c.85, Filocalia X).

Se poate intelege din acest extras ca necazurile sunt cele care il apropie pe om de Dumnezeu, mai degraba decat bucuriile? AGabriela mi-a raspuns pe thread-ul "Cum ii putem ajuta pe atei sa-l cunoasca pe Dumnezeu" (nu stiu cum sa fac link direct la acest raspuns) ca si bucuriile foarte mari pot face acest lucru. M-am gandit ca poate sunt eu mai pesimita si vad mai repede necazurile decat bucuriile... Voi ce credeti?
Cum se pot apropia oamenii de Dumnezeu?
- prin ascultarea poruncilor Lui (asta cand esti constient de ele si vrei sa fii mai aproape de Dumnezeu)
- prin necazuri (cand uiti de Dumnezeu, sau nu iti pasa :-( - primesti acest ajutor de la El, pentru a-ti reaminti si a te indrepta)
- prin bucurii (pe acestea le vad ca o rasplata la un mod de viata deja "corect" - nu stiu daca ar putea prin ele insele sa duca la o trezire a constiintei)

Aaa.. l-am intrebat o data pe parintele duhovnic, si mi-a rapuns "cu liniste"!