Scrisoare deschisa adresata de Pavel Corut domnului Daniel Ciubotea, seful bisericii

[EMANUEL]

«Zis-a cel nebun întru inima sa: „Nu este Dumnezeu!”»(Ps. 13, 1; 52, 1)
„Sf. Ioan Damaschin demonstrează că tăgăduirea existenţei lui Dumnezeu se opune gândirii logice. Ca atare, numai un nebun îl poate nega pe Dumnezeu.”(nota de la Ps. 13, 1 din Ediţia Jubiliară a Bibliei – B.V.Anania, 2001)

Susțineți că îl cunoașteți pe preafericitul ca pe un om „inteligent, cult, frământat de responsabilitățile unei funcții”, cu o „personalitate complexă și evoluată”. Totuși, îi cereți să vă răspundă contradicțiilor din mintea dumneavoastră. Citiți cu atenție și răbdare Ediția Jubiliară a Bibliei, cu toate notele(de la subsolul paginilor) și veți găsi răspunsurile. Vai de omul care nu citește Biblia și nu meditează asupra ei! Acela trăiește degeaba.

1. Cum vă puteţi numi civilizat, moral, în ciuda faptului că vă adresați patriarhului țării cu „stimate domnule”? În orice instituție se respectă profesiile, funcțiile, gradele: „domnule” doctor, avocat, judecător, profesor (director, director general, inspector, inspector general), colonel, general, general maior ș.a.m.d. Ca oameni civilizați trebuie să respectăm etica și regulile bunului simț, iar atunci când greșim să ne cerem scuzele de rigoare. Așadar conducătorului Bisericii îi spunem „patriarh” fiindcă este întâiul dintre ierarhi și ne reprezintă Biserica pe plan internațional. Așa cum pe Avraam, Isaac și Iacov îi numim „patriarhi”, pentru că din ei s-a ridicat neamul evreilor, tot așa conducătorului Bisericii unui neam îi spunem „patriarh”.
De ce formulați „judeo-creștini”? Doar iudeii care au acceptat creștinismul se numesc astfel, restul ucenicilor lui Hristos, dintre neamuri, numindu-se creștini(F.A. 11, 26). Dumnezeu a dat poporului evreu, prin Moise, Decalogul(Iș. 20, 1-17) și tot Dumnezeu a zis: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți!”(Lv. 19, 18). Dacă ar fi făcut omul așa, nu ar fi încălcat nicio poruncă. Dacă poporul a încălcat poruncile, Dumnezeu este abominabil sau omul? „Dumnezeu pedepsește numai după dreptate și în cunoștință de cauză, și niciodată din ignoranță sau capriciu”(nota de la Fc. 18, 20-21; vezi și Lc. 17, 28; Ap. 18, 5 și notele; citiți cu atenție și capitolele 17-20 din Levitic). Pe Cain, primul criminal, Dumnezeu nu îl pedepsește cu moartea, doar îi pune un semn și îl alunga, îl desparte de ceilalți frați. Dacă l-ar fi pedepsit în felul acesta, ar fi fost un exemplu pentru toți, de aici înainte, iar Lameh, al șaptelea om pe linia lui Cain, nu ar fi ajuns primul poligam și criminal în serie. De asemenea, nici omenirea dinainte de potop nu ar fi facut păcate strigătoare la cer. Dumnezeu i-a îngăduit pentru că răbdarea Lui este îndelungată, El așteaptă întoarcerea omului, dar omul, nevrând să se căiască, își atrage osândă: «Pământul însă se stricase în fața lui Dumnezeu și se umpluse pământul de silnicie. Și iată a căutat Domnul Dumnezeu spre pământ, și iată, era stricat; căci tot trupul își stricase calea sa pe pământ. Și Domnul Dumnezeu a zis către Noe: „Sosit-a înaintea feței Mele sfârșitul a tot omul, căci din pricina lor s'a umplut pământul de silnicie; și iată, Eu îi voi pierde pe ei și pământul”»(Fc. 6, 11-13; vezi și nota). Dumnezeu i-a răbdat 2500 de ani, dar, deoarece nu au vrut să se întoarca, i-a răsplătit după faptele lor. După potop, Dumnezeu are aceeași răbdare: „(...) căci pân'acum păcatele Amoreilor nu și-au ajuns la vârf”(Fc. 15, 16; vezi nota și trimiterea). Dumnezeu, pe cei care Îl ascultă, îi avertizează atunci când are de gând să îi pedepsească pe păcătoși(Ap. 18, 4; Is. 48, 20; 52, 11; Ir. 50, 8; 51, 6,9,45; Za. 2, 10-11; 2 Co. 6, 17 și trimiterile). Citiți cu atenție Decalogul(Iș. 20, 1-17 și notele) și trimiterile. Nu-L numiți pe Dumnezeu abominabil pentru faptele omului.
Primul nume al lui Dumnezeu în Biblie este Elohim, iar, în primele două cărți ale Bibliei, Dumnezeu este menționat de evrei sub cel puțin paisprezece denumiri: YHWH/Iahvé=Domnul; Elohim=Dumnezeu; Adonai=Domnul; Adonai Iahvé=Domnul Dumnezeu; Iahvé Elohim=Domnul Dumnezeu; Iahvé Sabaot=Domnul Sabaot sau Domnul Atotțiitorul; Șaddai=Puternicul; El-Olam= Dumnezeul-Cel-Veșnic(Fc. 4, 26 și nota); El Elyôn=Dumnezeul Cel Preaînalt(Fc. 14, 18 și nota); Iahvé-Ire=Domnul vede/Domnul poartă de grijă(Dumnezeu-proniator, Dumnezeu-teofanic)(Fc. 22, 14 și nota); Ismael=Dumnezeu aude(nume propriu)(Fc. 16, 11 și nota); Yaaqob-El=Dumnezeu să ocrotească(Dumnezeu Ocrotitorul)(Fc. 25, 26 și nota); Israel=Dumnezeu se luptă/cel ce se luptă cu Dumnezeu(nume propriu)(Fc. 32, 28 și nota); El-Elohe-Israel=Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel(Fc. 33, 20 și nota); El Șaddai= Dumnezeu-Atotputernicul(Fc. 35, 11 și nota); Iahvé =„Eu sunt Cel ce este” („ființa prin ea însăși”, „care conține în sine propria-i cauzalitate”, „existența în sine, singura realitate adevărată și cauza unica a tuturor realităților”)(Iș. 3, 14-15 și nota); Iahvé-Nissi =Dumnezeu este steagul meu(Iș. 17, 15 și nota); Îngerul Domnului=Domnul Însuși, „în chipul în care li se face El accesibil oamenilor(Fc. 16, 7-14; 32, 24-30 și notele)”(nota de la Iș. 3, 2); Ata-El-Roi=Tu ești Dumnezeu Atotvăzător(Edițiile Sinodale ale Bibliei) (Fc. 16, 13). Sunt și unele expresii în care este inclus numele lui Dumnezeu, cum ar fi: Betel=Casa Lui Dumnezeu(Fc. 28, 19 și nota); Penuel/Peniel=Fața lui Dumnezeu(Fc. 32, 30); Mihael=Cine este ca Dumnezeu?(nume propriu); Emanuel=Dumnezeu e cu noi(nume propriu) ș.a. Prin urmare, „Sabaot, Iahve, Adonai, Eli, Elohim” sunt unele dintre denumirile lui Dumnezeu, nu sunt nicidecum „niște zei abominabili ai sălbaticilor israeliți”. „Elohe”, „Elahi”, „Eloi”, „Eli”, „El”, sunt derivate ale lui „Elohim”= Dumnezeu(nota de la Mc. 15, 34 și Fc. 35, 7).
Dumnezeu l-a ales pe Avram la 75 de ani(Fc. 12, 4). Sarai, soția acestuia, era mai tânără cu 10 ani(Fc. 17, 17). De la plecarea din Haran până la ajungerea în Egipt au trecut cel puțin 5 ani. Așadar, Sarai avea cel puțin 70 de ani, deci nu era tânără, să poată întreține „relații sexuale contra cost cu faraonul”. Dumnezeu nu a lăsat pe Faraon, adică pe regele Abimelec(notele de la Fc. 12, 15; 12, 9 și 20, 1), să se atingă de Sarai: „Eu sunt Cel ce te-am ferit să păcătuiești împotriva Mea; iată de ce nu ți-am îngăduit să te atingi de ea. Și acum dă-i omului femeia înapoi, căci el e prooroc și se va ruga pentru tine și vei trăi; dar dacă nu o dai înapoi, să știi că negreșit vei muri, tu și toți ai tăi”(Fc. 20, 6-7). Atunci Abimelec a înapoiat-o pe Sarai soțului ei.
Dumnezeu l-a ales pe Avraam să ridice din el un popor(între celelalte popoare păgâne), să-l educe, ca nașterea lui Mesia să fie posibilă, pentru răscumpărarea întregului neam omenesc, dar fiind înconjurat, de jur împrejur, de idolatri, uneori a împrumutat obiceiurile acestora. Mâhnindu-se, Dumnezeu și-a retras binecuvântarea, venind peste ei blestemele(dacă Dumnezeu, Care este Viața, Și-ar retrage harul, bunăvoința, când păcătuim, omenirea ar muri, Pământul ar fi plin de cadavre; dar Dumnezeu este iertător, vă așteaptă să vă căiți, pentru că ați făcut blasfemii). Când omul greșește, lui Dumnezeu Îi pare rău, fiindcă omul se autoexclude de la binecuvântare. Păcătosul nu poate primi binecuvântarea decât după pocăință.
Dumnezeu este mai mult decât perfect: este DUMNEZEU, n-are termeni de comparație.

2. Referitor la ceea ce susțineți despre știință, știți că orice teorie are o contra-teorie. Până mai ieri știința susținea că suntem alcătuiți din materie; azi susține că suntem din energie condensată.
Din câte îmi amintesc, acum două decenii și ceva, când eram student, am învățat că Adam a apărut în istorie în anul 5509 î.Hr., acest an fiind rezutatul calculelor tuturor listelor genealogice, de la Adam la Hristos. Unde afirmă Biblia că „geneza universală a avut loc în anul 3760 î.e.n.”? Sunteți sigur că știința nu greșește? Ați aflat că, recent, știința se pune de acord cu Biblia? Biblia susține că Noe s-a oprit cu arca pe muntele Ararat: „Corabia s-a odihnit pe muntele Ararat” (Fc. 8, 4 și nota). Arheologii au găsit rămășițe ale corabiei în acel loc. Biblia susține că Moise a trecut cu poporul evreu prin Marea Roșie(Iș. 14). Știința a descoperit un drum înălțat pe fundul mării, de la un mal la altul, cu rămășițele armatei lui Faraon: o roată de aur(a căruței lui Faraon), arme, scuturi etc. (vezi mai multe exemple pe http://www.creationism.org/romanian/BibleSci_ro.htm).

Dacă Dumnezeu a făcut lumea din nimic, de ce nu ar fi putut să se întrupeze pe Terra, în pântecele unei fecioare? „Pentru aceasta, Domnul Însuși vă va da un semn: Iată, fecioara va purta în pântece și va naște fiu și-L vor chema cu numele de Emanuel”(Is. 7, 14 și notele). Ce credeți despre Dumnezeu? Că e limitat? Dumnezeu este în toate și toate ființează în Dumnezeu; prin urmare și Fecioara era a lui Dumnezeu și în Dumnezeu, „fiindcă toți trăiesc întru El”(Lc. 20, 38). Viața ei curată a învrednicit-o să se întrupeze într-ânsa Fiul lui Dumnezeu.