importanta omului versus cea a animalelor si a mediului inconjurator

[Mena59]

În prealabil postat de Cosmin3

Parerea mea e ca sufletul unui om (si in consecinta omul, fiind suflet + trup) conteaza mai mult decat toate plantele si animalele din lumea asta.
Dar totusi exista oameni care pun egalitate intre om si animal (nu vorbesc neaparat de atei); ba chiar, in unele cazuri, pun animalul mai presus de om.
Sau pun mediul inconjurator mai presus de oamenii care traiesc in el.
De ce vorbesc de asta: in ultimii zeci/sute de ani am observat o inmultire a cazurilor cand oamenii iau atitudine dura impotriva celor care maltrateaza animale, in timp ce nu protesteaza asa mult cand oameni sunt maltratati de alti oameni sau cand sufera din cauza animalelor.
Sau: un om se apuca sa vaneze sau sa pescuiasca si primeste chiar amenintari cu moartea pentru asta.
Etc.

Tot parerea mea personala e ca aceste cauze - drepturile animalelor, protectia mediului inconjurator - nu vin de la Dumnezeu (cel putin nu 100%).
De ce oare spun un lucru aparent "absurd"?
E adevarat, nu e bine sa chinuim animalele, sa experimentam pe ele etc. si e bine sa protejam mediul inconjurator. Sunt de acord cu asta. Problema e ca sunt multi care le au in mintea lor ca un fel de credinta/religie, dand deoparte credinta in Dumnezeu. Intr-atat de mult ca devin mai importante decat oamenii.
Fanatismul acesta cred ca e de la diavol. Pentru ca e placut pentru el sa vada oamenii pierzand timpul si chiar luptandu-se intre ei pentru cauze partial juste, in loc sa se preocupe sa se mantuiasca.

Poate gresesc. Astept parerile altora...

Draga Cosmin,
Uite, mai jos iti scriu si parerea mea, dar nu a mea, din desteptaciunea mea, ci din ce am citit din cartile Sfintilor Parinti :
Sigur ca omul este mai important decat plantele si animalele, mai mult decat toata creatia. Tocmai de aceea omul a fost facut dupa toate celelalte. Ne putem da seama de importanta omului si din felul in care a fost facut. : „Şi a zis Dumnezeu: Să facem om după chipul şi asemănarea noastră”.. Toata zidirea de la cer pana la plante si animale, a fost facuta la porunca: Sa fie!
Doar pentru om, Dumnezeu a zis: Sa facem. Tatal, Fiul si Duhul Sfant au zis Sa facem! Ne-a facut cu Mana Lui! Ce cinste, cata dragoste! Mai mult: ne-a facut dupa Chipul si Asemanare Lui! Pai este o diferenta ENORMA intre OM si restul zidirii.
Dar totusi, multi oameni pun un mai mare pret pe viata animalelor si a naturii decat pe semenul lui. Asta este un pacat major. Pt ca avem porunca sa-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi insine. Dar noi, nu! Ca nu merita... mai mult merita catelulusul din apartament.
Dar cum ramane cu animalele, plantele, apele si tot ce ne inconjoare? Sa le dispretuim? NU. Pentru ca, de ex. in inaltimea muntilor, a padurilor vedem maretia Lui, in adincul marilor vedem adancul Intelepciunii Lui. Si in toate la un loc vedem marea lui Iubire de oameni, caci l-a pus pe om ca pe un imparat peste ele, peste toate aceste minunatii, sa le stapaneasca, sa fie slujit de ele.
Respectand natura, grijind animalele, florile si tot ce e in jurul nostru nu facem decat sa-i aducem slava Lui Dumnezeu. El ni le-a dat ca sa avem grija lor, asa cum un imparat bun are grija de supusii lui.
Sa iubim natura dar nu mai presus decat pe omul de langa noi si muuuuult mai putin decat pe Dumnezeu.
Omul Adam, este cununa zidirii pentru ca in el este Chipul lui Dumnezeu si inainte de cadere era si Asemanarea Lui