despre familia numeroasa si eticheta de "pocaiti"

[Yasmina]

În prealabil postat de sophia

Nu ai inteles ideea mea.
Ma gandeam la evitarea orfelinatului (traumatic pentru copii) si a birocratiei.
Inainte vreme (cei mai tineri probabil ca nu stiu), oamenii se mai ajutau intre ei, fara multe formalitati.

Solutii s-ar gasi, daca s-ar vrea. Dar in fine, trebuie sa fie totul cat mai complicat si ne-omenesc.

In alte tari se poate si mai simplu, se ajuta si rude intre ele, sau prietene sau asa.

Eu am vrut cu ani in urma sa adopt copilul unei prietene care a ramas orfan pana la urma de amandoi parintii. Dar nu eram casatorita. Statul nu m-ar fi lasat.

Si daca sunt de prasila cum spui tu, nu stiu. Dar or fi unii care sunt foarte activi sexual (nu pot fara) si vin si copiii cu gramada.

Multi insa nici nu vor sa dea copiii.

Nu stiu, sunt situatii mai greu de inteles.
Chiar si ceea ce spuneai tu.
Nici eu nu inteleg de ce tocmai cei saraci fac multi copii si nu se gandesc. Sunt si sanatosi si fertili totusi.
Iar cei mai cu posibilitati sunt cei care nici nu fac multi copii, dar au si multe probleme de fertilitate.

Le compenseaza Dumnezeu cumva, dar tot nu inteleg.

Dar ma doare cumplit acest permanent conflict intre cele doua grupuri (cei cu (multi) copii si cei care nu pot sa fac si isi doresc). Cei dun urma sunt atat de dispretuiti si de raniti.
Nu se poate face o colaborarea armonioasa din care sa poata profita si unii si altii? Sa dai macar in baby-sitting la vecini sau prieteni fara copii.
Sa organizezi ceva impreuna, inclusiv lectii. Sa-i lasi si pe cei fara copii sa se apropie de ei si sa contribuie cumva. Au si ei destule de dat, nu numai material.

Nu. Le dam in cap, scriem articole in care sa-i facem praf pe cei fara copii (vezi cele puse de Cristi la alta sectiune) si etc.

Se poate face ceva pe cont propriu daca nu adoptie atunci macar o forma de intrajutorare cu copiii: scos in parc,la joaca ,plimbat la vreun muzeu.
Uite eu imi amintesc cu placere de prietena mamei care era necasatorita si deci fara copii si-i cerea permisunea mamei sa ma scoata in parc,mergeam la muzee,la teatru,era foarte draguta cu mine si o ajuta si pe mama care pana sa-l intalneasca pe tatal meu vitreg a fost o mama singura.

Esti foarte sensibila vizavi de aceasta problema si eu te inteleg,dar solutiile se gasesc privind cu mai multa detasare si mai multa incredere ca Domnul va gasi o solutie si pentru familia voastra.

Cristi nu a postat lucruri in defavoarea familiilor sterile ci in defavoarea mai noilor descoperiri stiintifice (fertilizarea in vitro,mame surogat etc).
Si cred ca nu si-ar fi permis sa le posteze daca insasi biserica nu ar fi fost de acord cu aceasta.
Parerea mea este ca nimeni nu le da in cap celor care nu pot avea copii ci chiar se gaseste un dram de intelegere pt frustarile si dramele prin care trec.
Insa trebuie sa ai grija si cum iti exprimi empatia fata de o persoana cu probleme caci in majoritatea cazurilor ,oamenii se simt lezati in mandria proprie si nu vor sa le arati mila,ii enerveaza sa fie tinta milei si sa le aduci mereu aminte de problemele lor.

Imi pare rau daca comentariile mele te-au suparat candva,daca as stii ca fac mai mult rau decat bine activand pe acest forum mai mult ca probabil ca mi-as da peste degete in loc sa mai scriu vrute si nevrute pe aici.