Aparitii editoriale

[Mihailc]

Sofia Avramova - Calist Catafyghiotul , misticul contemplativ al Filocaliei bizantine (cu o nouă traducere a Capitolelor despre unirea cu Dumnezeu şi viaţa contemplativă)

„Scrierea aceasta, de la sfârşitul Filocaliei greceşti şi de la sfârşitul spiritualităţii bizantine — scria pr. prof. Dumitru Stăniloae despre cele 92 de Capitole silogistice şi foarte înalte despre unirea cu Dumnezeu şi viaţa contemplativă ale lui Calist Catafyghiotul —, reprezintă o sinteză magnifică a întregului scris duhovnicesc de mai înainte şi o culme a subtilităţii de gândire şi a simţirii de intensă spiritualitate a Bizanţului. Socotim că aceasta e poate cea mai frumoasă din toate scrierile filocalice prin profunzimea teologică şi prin simţirea ei înflăcărată.”
Calist Catafyghiotul este probabil cel mai enigmatic şi dificil dintre toţi autorii filocalici, căruia i se datorează cea mai complexă viziune asupra vieţii contemplative din întreaga mistică bizantină. Pentru a facilita accesul avizat, volumul de faţă propune o dublă restituire: o nouă traducere a Capitolelor calistiene datorată diac. Ioan I. Ică jr, atentă la implicaţiile lor filozofice, şi o amplă interpretare a acestora.
Sofia Avramova, specialistă în filozofia medievală la Universitatea din Montreal, Canada, oferă prima şi deocamdată singura reconstituire şi interpretare a structurilor filozofice de profunzime ale gândirii mistice a lui Calist pe firul analizei relaţiilor dintre Unu şi intelect, a evidenţierii rolului infinitului şi naturii dialectice a discursului mistic. Investigaţia atentă culminează în restituirea teoriei calistiene despre contemplare permiţând cititorului să aprecieze forţa speculativă şi sintetică unice ale acestui mistic bizantin aproape uitat.
O premieră remarcabilă, volumul de faţă este un instrument indispensabil pentru toţi cei doritori de o mai profundă şi exactă înţelegere a dimensiunilor contemplative ignorate ale spiritualităţii Filocaliei.

CUPRINS

Introducere
I. Textul şi contextul său
1. Ediţiile şi traducerile capitolelor lui Calist Catafyghiotul şi contextul nemijlocit al Filocaliei
2. Problemele de identificare a autorului şi de datare a textului
3. Contextul cultural: câteva trăsături caracteristice ale culturii bizantine şi manifestările lor în capitolele lui Calist
4. Interesul şi dificultatea textului: întrebările pe care le stârneşte
5. Scopul şi obiectivele studiului de faţă

*

Calist Catafyghiotul, Capitolele silogistice şi foarte înalte despre unirea cu Dumnezeu şi viaţa contemplativă

*

II. Forma centuriei
1. Forma textului
1.1. Genul capitolelor în tradiţia bizantină; centuriile şi dublul lor caracter
1.2. Diferitele tipuri de capitole în text — capitole silogistice, distinctive, exegetice şi dialogice — şi structura lor
1.2.1. Capitolele silogistice
1.2.2. Capitolele distinctive
1.2.3. Capitolele exegetice
1.2.4. Capitolele dialogice
1.2.5. Capitolele complexe
1.3. Planul centuriei
A. Capitole despre natura intelectului şi scopul său natural
B. Capitole despre devenirea intelectului şi despre actul său care poate depăşi natura sa
C. Capitole despre unirea intelectului cu Dumnezeu
2. Corespondenţa şi funcţionarea formei în raport cu conţinutul centuriei
2.1. Capitolele silogistice şi foarte înalte ale lui Calist Catafyghiotul
2.2. Structura centuriei: restructurare potrivit ordinii semantice
2.2.1. Structură şi miscare
2.2.2. Grupurile semantice
2.2.3. Corelarea grupurilor semantice
2.2.4. Organizarea triadică a centuriei
2.2.5. Excurs: interpretarea textelor dionisiene în secolul XIV
2.3. Mişcarea textului
III. Cadrul general al centuriei
1. Aspectul exortativ şi aspectul speculativ al centuriei
1.1. Exortaţia
1.2. Speculaţia
2. Energie şi sinergie: contemplarea ca o conlucrare
2.1. Actul uman
2.2. Actul divin
2.3. Conlucrarea
3. Frumosul şi iubirea în căutarea filocalică
3.1. Iubirea
3.2. Obiectul filocalic: cele bune şi cele frumoase
3.3. Filocalie şi filozofie
IV. Tema principală: raportul intelect–Unu, nous–hen
1. Termenii raportului: intelectul şi Unul
1.1. Intelectul
1.1.1. Traducerea termenului
1.1.2. Nous-ul în tradiţia bizantină
1.1.3. Nous-ul în centuria lui Calist Catafyghiotul
1.1.4. Intelectul — finitum capax infinitum
1.2. Unul
1.2.1. Unul filozofilor şi al teologilor
1.2.2. De ce să-l alegem ca nume divin pe Unu?
1.2.3. Unitate şi infinitate în Dumnezeu
2. Raportul nous–hen: contemplarea
3. Dezvoltarea ternară a raportului contemplativ: contemplare–asemănare–unire
3.1. Asemănarea ca mediere: o tradiţie antică
3.2. Conotaţiile termenului asemănător
V. Teoria contemplării
1. Contemplarea naturală: abordarea pozitivă
1.1. Cum e pozitivă contemplarea naturală?
1.2. Rezultatele contemplării naturale
1.3. Finitul şi infinitul în contemplarea naturală
2. Contemplarea în asemănare: abordarea negativă
2.1. Cum e negativă contemplarea în asemănare?
2.2. Rezultatele contemplării intelectului devenit asemenea lui Dumnezeu
2.3. Finitul şi infinitul în asemănare şi în contemplarea asemănării
3. Contemplarea în unire: sinteza
3.1. Cum este această contemplare o sinteză a celor precedente?
3.2. Rezultatele contemplării în unire
3.3. Finitul şi infinitul în unire
Concluzie
Bibliografie


http://edituradeisis.ro/opencart/ind...product_id=200