Marturisirea credintei

[Florin_cj]

În prealabil postat de glykys

In primul rand, Il marturisim pe Hristos atunci cand spunem Crezul.
Apoi, Il marturisim in familie, la masa, la rugaciune, dar si in societate. A nu se intelege ca tinem predici de evanghelizare, dar se cunoaste in societate cine e crestin si cine nu e, ciar daca nu scoate o vorbulita despre Dumnezedu.

Parintele spunea chiar astazi ca pe Hristos Il marturisim si atunci cand ne rugam pentru aproapele nostru in suferinta si cand il pomenim la slujbe, implinind astfel cuvantul Sau, dar Il propovaduim in familie si in fata apropiatilor nostri. Parintii, nasii si bunicii care isi invata copiii sa se inchine, sa se roage, sa duca o viata crestineasca, sa ii duca la biserica, sa tina post etc sunt niste marturisitori si au aceasta datorie de a fi marturisitori.


Pana la urma, Il marturisim (sau nu) pe Hristos in toata viata noastra, prin felul in care ne-o petrecem.

Vorbesc in ziua ratacirii mele,

Si iata ca acest mesaj al tau m-a trezit si iti multumesc. Va rog sa va rugati pentru mine si pentru sufletul meu, pentru ca daca gura mea va grai stramb azi, aspra va fi judecata mea! Ma rog la Dumnezeu sa imi puna calus la gura, pentru ca sa nu strecoare mintea mea gandul cel rau sau cel viclean in mintea fratilor mei! Si iata ca unii nu vor gasi pace in aceste randuri!
Mult mai de pret ar fi tacerea mea acum pentru mine, decat vorba pe care o scriu aici, dar nu ma simt instare sa tac azi in ziua ratacirii mele! Nu este intelelepciune in mine si nimic nu e bun din ce spun, daca aduce vrajba! Iar daca gaseste cineva bun in ceea ce scriu sa stie ca e de la Dumnezeu si nu am nici un merit! De va gasi cineva ceva poticnitor sa stie ca e de la mine si aspra va fi judecata mea, daca aduc rau in inima lui.
Bucuros voi fi eu daca gresesc si voi va veti arunca mana dupa mine ca sa ma scoateti din greselile mele! Si iata va spun ca gresesc si sunt un pacatos si sunt nevrednic de aceste vorbe, dar le spun, poate vor fi de folos cuiva, sunt dator sa spun din ce stiu, insusi pentru faptul de a fi corectat! Caci sta scris, parafrazez: Ca cel ce nu primeste mustrarea nu face Voia Lui Dumnezeu!
Le spun ca o fapta, precum cel care vede un sarac si nu ii spune: Du-te si mananca si du-te si te imbraca, ci ii da o haina si ii da de mancare!
Sarac, nu este cel care nu munceste, caci acela nici sa nu manance!
Daca pe saraci nu ii descrie foarte bine Scriptura, pe bogati ii descrie foarte bine! Spune Scriptura despre ei: Nu adunati comori pe pamant, ci in ceruri!
Cred ca acum stim ce inseamna saraci, pe langa cei nevoiasi de bunuri lumeasti, pe care ii avem pe langa noi si trebuie sa ii ajutam si poate nu ne vom indrepta atentia de astazi doar inspre cei care nu au cele lumesti, asta pentru ca sa implinim Cuvantul cu dragoste si nu ca o datorie pentru o rasplata!

Dumnezeu sa ne lumineze cu Adevarul Lui!