1 aprilie buletin cu cip, unde s-a ajuns...

[antiecumenism]

PROCEDURA PREALABILA
Cerere
Plângere prealabilă
CĂTRE
Direcţia judeţeană comunitară de evidenţa persoanelor ………………….
Subsemnat………………………………..……………solicit să eliberaţi carte de identitate simplă conform Legii în vigoare până la data de 31.03.2014 întrucât, în raport de propria conştiinţă, nu sunt de acord ca documentele personale de identitate să conţină un mediu de stocare electronic, iar Legea nr.235/2013 care modifică OUG nr.82/2012 – este vădit neconstituţională în acest sens.

Motive şi Temeiuri de neconstituţionalitate
Posed carte de identitate nr. …………………………………………………

Începând de la data de 1.04.2014 intră în vigoare Legea nr.235/2013 care modifică OUG nr.82/2012 şi prevede ca forme ale actului de identitate cartea de identitate şi cartea electronică de identitate în două variante, şi anume cu două elemente biometrice (imagine facială şi impresiuni papilare a două degete), respectiv cu un singur element (imaginea facială).

Deşi art.16 (3) a OUG nr.82/2012 legiferează un „drept de opţiune” între o carte de identitate (simplă) şi una electronică, faptic această opţiune rămâne doar la nivel normativ-declarativ, fără nici o garanţie reală la care este obligat statul, prin instituţiile sale în condiţiile prevederilor constituţionale exprese conţinute în art.29:

„(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale
(2) Libertatea conştiinţei este garantată”,

precum şi în dispoziţiile art. 26:
„(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.

Spunem acest lucru întrucât cartea „simplă” de identitate va conţine obligatoriu un mediu de stocare electronic (cip) pentru cardul de sănătate, element cu care noi nu suntem de acord potrivit convingerilor noastre intime.

Chiar dacă acest cip va reprezenta cardul de sănătate, va fi afectată integral identitatea minorei noastre, întrucât art.17 alin.2 prevede că „În mediul de stocare… care asigură funcţionalitatea cărţii de identitate ca şi card naţional de asigurări sociale de sănătate, se înscriu datele aferente cardului naţional de sănătate, stabilite la art. 331 alin. 1 din Legea nr.95/2006 cu modificările ulterioare…” iar conform art.331 alin.1:
„Informaţiile minime care pot fi accesate de pe cardul naţional de sănătate sunt: a) numele, prenumele, precum şi CNP personal ale asiguratului” etc .

Faţă de dispoziţiile constituţionale care apără şi garantează libertatea de gândire şi de conştiinţă, în acord cu declaraţia drepturilor omului dar şi cu art. 18 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturi Civile si Politice[1],

alin.1 “Oricine are dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie. Acest drept include dreptul de a avea sau a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa (belief of his choice).

alin. 2 Nimeni nu poate fi supus unei constrângeri care să prejudicieze libertatea sa de a avea sau a adopta o religie sau convingere la alegerea sa;

alin. 3 Libertatea de a manifesta religia sau opiniile poate fi supusa doar limitarilor prescrise de lege si care sunt necesare pentru a proteja siguranta, ordinea, sanatatea sau morala publica si libertatile si drepturile altora[2].”

Legiferarea specială a protecţiei libertăţii de conştiinţă este deplin justificată de importanţa deosebită a acesteia pentru existenţa persoanei, fapt atestat de neurofiziologie şi ştiinţa psihiatriei[3]. Conştiinţa individuală reprezintă reflectarea subiectivă a existenţei fiecărui om, având note de unicitate şi irepetabilitate. Henry Ey ca şi K.Jaspers susţin existenţa unui câmp al conştiinţei (alcătuit din ansamblul fenomenelor psihice: percepţie, imaginaţie, sentimente, pulsiuni, activitate motorie, limbaj) care constituie “organizarea personalităţii”. În felul acesta, personalitatea se alcătuieşte din derularea multiplelor cadre ale prezentului iar disoluţiile câmpului de conştiinţă explică sau sunt cauza întregii patologii psihiatrice (a se vedea Studiul Seminar 5 –Psihologie medicală). Altfel spus, disfuncţiile de la nivelul conştiinţei dau naştere tuturor afecţiunilor de tip psihiatric şi afectiv- ceea ce reprezintă un pericol major pentru sănătatea persoanei.

În acord cu acest principiu al protecţiei speciale a libertăţii de conştiinţă, deja la nivel european, Marea Britanie a renunţat la documentele de identitate electronice, Franta a pronunţat Decizia de neconstituţionalitate nr.652/2012 din 22 martie 2012 privind actele electronice de identitate, fiind contestată de 200 membri ai parlamentului, în Finlanda, introducerea cardurilor electronice de identitate este considerată un eşec din moment ce numai 300.000 de cetăţeni din 5 milioane vizaţi au optat pentru un astfel de card, în Suedia, situatia este similară, căci numai 100.000 de cetaţeni (1%) utilizau un astfel de card în iunie 2012, iar Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Irlanda, Lituania, nu au carduri electronice de identitate pentru populaţie şi nici nu exista planuri privind introducerea lor conform unui studiu al ENISA.

Încă din anul 2004, raportorul Parlamentului European Ole Sorensen a atras atenţia că biometria şi documentele electronice reprezintă un pas către stocarea centralizată şi sistematică a datelor cu caracter personal, ceea ce ar echivala cu “utilizarea unui baros pentru a sparge o nucă”. El a evidenţiat faptul că o astfel de bază de date ar afecta protecţia drepturilor cetăţeneşti, în special dreptul la viaţa privată. [4]

În România, societatea civilă este cvasiunanim împotriva actelor de identitate electronice. Un număr de 46 de organizaţii nonguvernamentale, au sesizat Guvernul României în legătură cu această problemă. [5]