|
#1
|
|||
|
|||
Dragostea fata de parintii nostri in varsta
Doamne ajuta!
As vrea sa discutam putin despre urmatoarea situatie. Tatal meu a ramas vaduv cand eu aveam 6 ani, m-a crescut singur si am fost foarte apropiati. El nu a adus nici o femeie in viata noastra si s-a dedicat foarte mult educatiei mele. El este un om mai singuratic, e botezat ortodox, dar nu prea merge la biserica. Eu m-am casatorit de curand, m-am mutat, iar el a ramas singur si se simte neglijat, trist, pesimist... Ma doare sa il vad asa, intr-un cuvant: deprimat. El nu lucreaza, e aproape de varsta de pensionare, iar situatia financiara a lui e cam slaba. Cred eu ca ar avea nevoie de o persoana care sa ii fie alaturi si sa aibe un lucru care sa-l preocupe, caruia sa i se dedice... Cum as putea face ca sa-mi exprim dragostea fata de el si sa nu se mai simta singur? Trebuie cumva sa ma impart intre sot si tata, sa le fie bine tuturor... Multumesc. Pace si bucurii! |
|