Povesti adevarate , de prin lume adunate !

[Ioan_Cezar]

Într-adevăr. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să devenim astfel de oameni, bineplăcuţi Lui!

Iar aceasta, Sophia, îngăduie să îţi reamintesc: nu stă în puterea noastră, ci este numai prin darul Lui.
Stă, însă, în puterea noastră să ne străduim la bunăvoinţa pentru despătimire. Iar când vom ajunge, prin bunăvoinţa noastră statornică ŞI prin har, la curăţia deplină a inimii noastre - atunci nu vom mai trăi durerea nevoinţei de a birui stricăciunea din noi, ci vom trăi firescul bucuriei fără de asemănare, peste durere sau silire de sine. Durerea o trăim doar acum, cât suntem pătimaşi, ataşaţi de ale noastre, cele atât de omeneşti-lumeşti... Ne doare să lăsăm pre idolii noştri dragi... Asemenea, tot din pricina lumescului din noi, trăim şi exaltarea - emoţionalitatea fără cuminţenie, fără "cutremur". (Pacea darului este însă lină, cuminte, veselă şi blândă...Ea pe toate le iartă, pe toate le ia asupră-şi, le poartă... Ea plânge pentru cei iubiţi, nu pentru sine. Ea este Putere şi Viaţă.)

Să ne silim deocamdată, cu nădejde. Spre dreapta învăţătură şi spre dreapta înfăptuire totodată.
Doamne ajută!