Împotriva EREZIILOR NEO-PROTESTANTE - Cuvântul al II-lea - ICOANELE

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de vasilescu65

Cum sa nu fie lumea plina de atei, cand le prezinti un astfel de crestinism? In plus, o astfel de afirmatie este o insulta adusa lui Hristos. Suferinta si jertfa lui au fost incomplete, pentru mantuirea noastra?

Sună absurd pentru neortodocşi, dar lumea e plină de atei, datorită "romano-catolicilor". Din ei au ieşit protestanţii, neo-protestanţii, din scolastica şi teoria lor goală. Din ei au ieşit iluminaţii, franc-masoneria, din franco-latini, sau "romano-catolici" a ieşit globalizarea, va ieşi noua ordine mondială, şi guvernul mondial, şi antihristul. Nu e teorie a conspiraţiei. Fiindcă nu e teorie, e practică începută spre instalare demult, şi nu e conspiraţie, ci e demonstraţie, în societatea actuală, sclavă tehnologiei şi banilor. Totul e ţinut în normalitate cât de cât, de oamenii care se mai roagă ortodox, care sunt tot mai puţini şi tot mai nesuferiţi de ceilalţi oameni, preoţii sunt tot mai slabi, omanirea e tot mai legată de întuneric...

Apocalipsa nu are o dată fixă când se va petrece, pentru că profeţie fiind, data ei, se poate amâna la infinit, dar proorocia se va împlini, mai devreme sau mai târziu, doar că timpul este unitatea de măsură, după un set de criterii care o grăbesc sau o amână. Unul din criterii, sunt rugăciunile Bisericii, ale Ortodoxiei, chiar făcute mecanic, sunt făcute drept(!) plăcut lui Dumnezeu, rugăciunile şi trăirea adevăratului creştinism, ţine lumea. Pustnicii ţin lumea şi călugării, ei îndepărtează Apocalipsa, şi o trimit tot mai departe în timp, "ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii, şi în munţi, şi în peşteri, şi în crăpăturile pământului." (Evrei 11, 38). Unde e asta la penticostali, baptişti, adventişti şi alţii? Unde-i călugăria? Ioan Botezătorul a fost călugăr, Ilie Tesviteanul a fost călugăr. Nu trebuie să fie scris cuvântul "călugăr" în Biblie. Cum nu este scris cuvântul "creştin" în Biblie.

Credinţa creştină, vie şi adevărată, e un alt criteriu, o altă unitate de măsură. Cât timp mai sunt drept-credincioşi pe pământ, Dumnezeu nu aduce sfârşitul lumii. E ca Lot, în cetatea Sodomei. Pentru Lot şi familia lui, Dumnezeu nu vroia să distrugă păcatul dintre oameni, să treacă Sodoma prin foc. Abea doar când Lot a avut dialogul cu Dumnezeu, şi a fost trimis Lot afară din cetate, cu ai lui, atunci a venit sfârşitul pentru Sodoma. Şi ce-i spune Lot lui Dumnezeu? Doamne, dacă mai sunt 50, 40, 30, 20, 10 drepţi în cetate cruţi cetatea? "Da, Lot, o cruţ", spune Dumnezeu, "dar nu mai sunteţi decât voi". Iubirea lui Lot, pentru cei din Sodoma, era fără margini.
Ontologic, se petrece la nivel mondial, ceea ce s-a petrecut simbolic, în Sodoma, unde au fost ucişi de Dumnezeu câteva sute de oameni, locuitori ai Sodomei şi Gomorei, dreptul Lui de Creator fiind, să facă ce vrea cu creaţia Lui, că El a spus că prin păcat vine moartea: adică prin neascultarea de El (păcatul), te depărtezi de El, Îl uiţi, Îl alungi, respingi nemurirea, viaţa şi bucuria veşnică de a sta în şi cu Creatorul Universului, nemurirea care El ţi-o dă, (deci aşa vine moartea).
Creştinii de azi (adevăraţii creştini, ortodocşi, turma mică), sunt ca Lot cu familia lui, în Sodoma şi Gomora. Când vor fi un număr foarte mic, pe care Dumnezeu va trebui să-l scoată, ca să pună capăt cetăţii, anume pământului căzut, atunci, va fi sfârşitul lumii. Până atunci, cele din Apocalipsă, grăbite sau întârziate. E foarte mult de scris. Mă opresc aici.

Deci, prin credinţa în jertfa Domnului Hristos, poţi să faci minuni, să învii chiar şi morţii şi totuşi să te duci în iad, cu tot cu credinţa ta în jertfa Domnului Hristos. Pentru că credinţa nu e în Hristos, e în hristos, cu h mic.
Matei 7, 22: Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?
Matei 7, 23: Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea.
Deci ce observăm din Matei 7, 22-23? Că ÎN NUMELE DOMNULUI poţi să faci minuni, dar credinţa ta să fie stricată (neo-protestantă, azi, secolul 21, ariană în secolul 4, iconoclastă secolul 7, romano-catolică secolul 11, şi etc). Deci în numele Domnului, SE POT FACE MINUNI, şi totuşi să mergi în iad ! Culmea? Spun Sfinţii Părinţi, că nu numele Domnului te mântuieşte. Şi un ateu îl poate rosti, şi să nu creadă în el, sau şi numele Domnului poate fi hulit. Dar odată rostit, elementele, natura, stihiile, Îl recunosc, şi se pleacă. Şi minunea se întâmplă, chiar dacă credinţa ta este stricată. Trebuie să fi ortodox, ca să te mântuieşti. Dar poţi să fi orice credinţă, ca să faci minuni, în numele jertfei lui Iisus Hristos. Dar nu minunile te mântuiesc. Spune Isaac Sirul, că "mai mare decât învierea unui mort, este să îţi vezi păcatele tale".

Iar insultele faţă de Hristos... sunt când omul nu e creştin ortodox. Şi prigonirea creştinilor (ortodocşi), acestea şi altele asemenea, sunt insultele faţă de Iubire.

Suferinţa? Numai suferinţa aduce bucurie!