Cugetari din Dharma

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Daca "omul" este inteles a fi forma fizica (sa spunem o anumita instanta a continuumului corporal - trupul este si el ca un fluviu, curge cu fiecare nanosecunda) asociata cu o anumita identitate asumata circumstantial (in raport cu reperele impermanente ale acestei realitati) atunci "omul" moare o singura data.

De fapt, este irepetabil in fiecare instanta a curgerii sale psihosomatice.

Deci nu avem nicio contradictie cu invatatura budista.

"Reincanarea" se produce in fiecare fractiune temporala. Moartea este doar un hiatus mai abrupt pentru perceptia obisnuita.

Ok, am inteles, ai dat-o la intors facandu-te ca nu pricepi.
Crestinismul respinge ideea de reincarnare.
Pseudo-budhismul tau se infrupta copios din ea.

Si totusi ai dat-o rasucita ca pana la urma exista o viziune comuna.

Nu este, si tu stii asta si cine nu e prost si citeste topicul stie ca perspectivele sunt ireconciliabile.
Si nu doar in chestiunea asta.

Marele secret este ca totul este spiritual, ceresc. Asa a fost la inceput (un inceput fara inceputuri) asa este si asa va fi dintotdeauna.
Insa omul percepe, gandeste dihotomic in termeni de CER si PAMANT.
Nu vede ca totul este ceresc. Pamantul apare ca "pamant" pentru ca mintea este cazuta, este ignoranta, sufera de necunostinta.

Serios? Si de unde perceptia asta "dihotomica"?
Are si budhismul o varianta la caderea din Rai?

Marea Apocalipsa budista conform sutrelor s-ar produce o data la ...1280 de miliarde de ani (maha kalpa).

Asta poti sa o marchezi la diferenta fata de crestinism.
Mai ales ca "Marea apocalipsa asa zis budista" nu are nici o legatura cu Parusia.

Insa in budism numarul universurilor sunt infinite. Nu este doar ceea ce percepem si gandim cu ajutorul simturilor noastre.

Si asta tu ai crezut-o pur si simplu pentru ca a zis-o un pierde vara dintr-o religie care e budhista - adica are legatura cu budha si invatatura lui, cum e marul paduret portocala exotica.

Asa cum Dumnezeu nu pleaca si nu vine, asa nici un Bodhisattva care il reflecta, in mod esential nu pleaca si nu vine.
Un Bodhisattva (sfant) se goleste de sine pentru a-L lasa pe Dumnezeu sa straluceasca in inima lui in toata plenitudinea Sa.

Pai una la mana, pana i un sfant vine si pe urma pleaca
Cel putin are o intrare in lumea (nasterea) asta si o iesire (moartea).

A doua la mana, in crestinism prin "golirea de sine" se intelege renuntarea la falsul eu, cel cu aplecare spre pacat.

"Budhismul" matale intelege un soi de personalizare, de spalare pe creier.
Ca totul in "budhismul" tau este "fenomen" si "trecator" si etc.

Si deci starea spirituala absoluta este aia in care omul nu mai stie ce e ala eu, non-eu, sus, jos, etc.

Dumnezeu se arata cum doreste, in ce forma doreste, in ce timp doreste astfel incat sa fie inteles, sa dea omului posibilitatea sa parcurga actional-contemplativ toata scara pana la El.

Si dupa tine Iisus ce este?
"Bodhisattva" - adica un reflector din asta sau Dumnzeu deplin in trup?

De fapt. ce sa mai intreb, ai comis-o deja:

Ofera modele de urmat, prin Iisus (in care Tatal se reflecta desavarsit)