Problema malahiei in cuplu - ajutor!

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de mariaalexandra

Buna ziua tuturor, va scriu in speranta ca ma veti putea sfatui cu o problema. Am vazut ca lumea e extrem de receptiva si m-am hotarat sa va cer sfatul in legatura cu o problema care ma macina. Prietenul meu e depedent de pacatul malahiei, iar de cand si-a inceput viata sexuala (inainte sa il cunosc, cu vreo 3 ani), este depedent de web sex. Acum cateva saptamani am descoperit acest lucru cand vorbea cu o tanara si ii cerea web ca sa faca anumite lucruri necuvioase. M-am ingrozit teribil si m-am simtit tradata. Am facut greseala sa vad ulterior toate conversatiile ce le-a avut cu mai multe persoane si mi-am dat seama ca are anumite fetish-uri pe care nu doresc sa le numesc. Mi-a spus ca nu m-ar putea insela niciodata fizic si ca face acele lucruri din obisnuinta, recunoscand ca are o minte bolnava. I-am explicat ca tot inselat e, cu toate ca nu e fizic. Din punctul meu de vedere e mai grav, fiindca am citit mult pe tema aceasta si e vorba de imagini care se imprima si care revin mereu.

Stiu ca multa lume ar spune ca ar trebui sa il las, dar cred ca este datoria mea ca si persoana crestina sa il ajut sa depaseasca aceasta patima, mai ales ca a declarat ca are sentimente pentru mine si ca doreste sa se casatoreasca cu mine (i-am explicat ca inainte de casatorie cei doi trebuie sa se lepede de patimi). Stiu cat de greu este sa traiesti in pacatul malahiei, fiindca pana nu de curand am marturisit si eu acest pacat care mi-a mistuit viata si de care credeam ca nu voi scapa. Am vointa si ma rog mult ca sa nu mai repet acest lucru.

Mai multe persoane mi-au spus ca Impartasania este cheia. El s-a impartasit inainte de Pasti, dar cred ca a mers mai mult doar fiindca "asa trebuie". Mi-a spus, si il citez, ca: "De ce sa merg la spovedit daca o sa repet aceleasi pacate...?". Plus ca mi-am dat seama ca nu si-a marturisit toate pacatele si a avut o spovedanie incompleta. De asemenea, nu cred ca este constient de gravitatea acestui pacat si il trateaza ca pe o obisnuita, chiar daca se afla intr-o relatie. Nu ia cele sfinte in serios, desi a fost crescut intr-o familie cu credinta, la tara. S-a indepartat de cele sfinte prea mult si acest lucru ma doare, mai ales ca nu vrea sa ia parte la slujbe sau ca se roaga rar. Nu vad vointa in el si ma doare enorm acest lucru. Am incercat prin exemplul propriu, dar se pare ca am esuat. Ma rog foarte mult pentru el si ma rog lui Dumnezeu sa ma lumineze. Mi-a dat mai multe semne, mai ales in timpul slujbelor sau cand citeam anumite rugaciuni sau acatiste ca este datoria mea crestineasca sa imi ajut semeneii si pe el, in consecinta.

O alta problema ar fi faptul ca nu are un duhovnic, inca si a fost extrem de dezamagit de toti preotii la care s-a spovedit, spunand ca el nu mai merge niciodata la spovedit si ca "toti sunt la fel". Eu am pe cineva in minte, dar nu stiu cum sa abordez problema. Mai mult, am aflat ca cei care se impartasesc si nu constientizeaza gravitatea pacatelor sau o fac necorespunzator/din obisnuinta se pot imbolnavi.

Ma doare foarte tare acest lucru, mai ales cand vad ca uneori este bun si cald si deschis, dar simt mereu cand pacatuieste si deznadajduiesc si nu stiu ce sa fac, decat sa ma rog. Este un om harnic, sufletist si bun, dar e dominat de aceasta patima, care simt ca ne indeparteaza unul de celalalt.

Sper sa ma puteti ajuta. M-ar ajuta sa stiu si experienta voastra, pe langa sfaturi.

Doamne ajuta!

Maria-Alexandra

Hristos a înviat.

Spune-i să-şi schimbe viaţa radical sau îl părăseşti.
Te are pe tine exemplu, cred că va şti cum să-şi schimbe viaţa în bine şi cred că nu va-ţi cunoscut intim, fiindcă nu sunteţi căsătoriţi (spui prieten şi nu soţ).

Şi aşa să faci, dacă în 3 luni, din dragoste pentru tine, nu aruncă obiceiul murdar, să-l părăseşti neîntârziat, ca să nu-ţi pui în pericol mai mult, mântuirea ta, încercând să o salvezi pe a lui, fără ca el să vrea să fie salvată.

"Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui." (Matei 5, 28)

Iar dacă va-ţi cunoscut intim deja, atunci tu nu îi mai eşti exemplu vrednic de urmat, cuvântul tău în inima lui nu cântăreşte greu, te va asculta cu urechile, dar nu va împlini cu inima şi te va înşela şi fizic, peste câţiva ani, când se va sătura de tine. Deja e săturat, din moment ce caută asemenea scârboşenii, necinstindu-ţi trupul şi fiinţa (ca persoană, mă refer, nu ca unire intimă nelegitimă, înafara căsătoriei, numită curvie)

Prietenul tău nu se roagă, fiindcă nu te vede pe tine că te rogi, el nu posteşte, fiindcă tu nu îi vorbeşti despre schimbările în bine majore, ce le-a adus în viaţa ta, postul, pe care îl ţii normal, dar şi aspru şi negru, fiind tineri cu putere în nevoinţele, asceza şi dorirea acestora.
Prietenul tău nu are duhovnic, fiindcă tu nu ai un duhovnic stabil şi virtuos, trăitor, curăţit şi luminat, poate chiar îndumnezeit, ca să îl dai exemplu neîntârziat şi să-l chemi şi pe el să fie fiu duhovnicesc al duhovnicului tău.

Draga mea surioară, puneţi tu prima dată ordine în viaţa ta. Fi pe placul lui Hristos.

Cum? Te îndrum.

Trezeşte în tine curiozitatea cea bună cu râvnă, cu acrivie, cu dorinţă fierbinte să citeşti câte un capitol minim, pe zi, din Noul Testament şi aşa să facă şi el, să vă rugaţi, amândoi împreună, odată, în acelaşi timp, două catisme pe zi şi Paraclisul Împărătesei Cerurilor. Un paragraf unul, şi un alineat celălalt şi tot aşa.
Să nu treacă peste voi nicio zi de miercuri sau de vineri, fără să ţineţi post, să gătiţi şi să mâncaţi împreună, cu atenţie sporită, să nu vă atingeţi, ca să nu treziţi în voi pofte de desfrânare înainte de căsătorie.

Sub nicio formă să nu vă mai cunoaşteţi intim până la căsătorie, că nu numai că nu vă vindecaţi şi veţi cădea iar în scârboasele curse ale întunericului şi nu numai că nu ajungeţi să vă căsătoriţi, dar veţi ajunge la deznădejde şi ce e cel mai grav, în starea acea, nu mai alergaţi spre Împărăţia Cerurilor, ci spre otrava poftelor de tot felul.

Să citiţi împreună, fiecare din cărţi separată, sau pe rând, măcar 5 pagini pe zi, dintro carte duhovnicească, preferabil scrisă de un Sfânt canonizat în creştinism, nu în erezii (deci Sfânt ortodox) sau din Vieţile Sfinţilor (cele 12 volume negre, cartonate).
Să mergeţi la cel puţin încă o slujbă în timpul săptămânii la Catedrală, sau o altă Biserică care face slujbe, slujiri, în timpul săptămânii, preferabil Sfânta Liturghie (înafara Sfintei Liturghii din Sfânta Duminică, la care să nu lipsiţi, de la nici una, merită Hristos acele două ore, duminică, din toate orele săptămânii, nu?)

Găsiţi-vă amândoi un duhovnic bun, mult îmbunătăţit, chiar dacă e în alt oraş, chiar dacă călătoriţi şi 2-3 ore ca să ajungeţi la el, şi mergeţi la Sfânta Spovedanie, măcar odată pe lună, şi în cel mai catastrofal caz, odată la 2 luni.

Ar mai fi multe pe care să le faceţi, dar începeţi cu acestea.
Iar dacă prietenul tău nu vrea să le facă acestea, părăseşte-l repede, de grabă. Ca un lepădat de Hristos ce este şi vrea să rămână.
Stai în Biserică, în comuniunea Sfinţilor, fă tu acestea ce ţi le-am scris, singurică, dar cu Domnul alături, ia-ţi un Sfânt sau mai mulţi, căruia să-i ceri des rugăciunile şi să-i facă măcar odată la 10 zile acatistul, sau când ai timp şi în Biserică, vei găsi un băiat râvnitor şi vă veţi căsători.
Sau îi poţi cere duhovnicului tău să îţi facă cunoştiinţă cu cineva, dacă duhovnicul e foarte căutat sau popular şi cunoaşte mulţi oameni plăcuţi Domnului.

Fă acestea, surioara mea iubită, şi nu numai că vei găsi cea mai mare dulceaţă ce ai gustat-o vreodată, dar ce e mai important, vei învia şi vei fi vie.

Să ardă inima ta, să ardă cu flacără mare, până în înaltul cerului, să ardă inima ta după Hristos. Aşa să-ţi trăieşti viaţa !

Maica Domnului să-ţi ajute şi să te ocrotească cu Sfintele ei rugăciuni.