Despre istoria Basarabiei si perspectiva unirii Republicii Moldova cu Romania

[Florinvs]

Pentru evenimentele dramatice care s-au intamplat in vara anului 1940, cu ocazia ocuparii stravechilor teritorii romanesti a Basarabiei, nordului Bucovinei si tinutului Herta, prezint si situatia prin care a trecut un fost coleg de serviciu a lui bunicul lui tata- care atunci era sef de post de jandarmi in Basarabia.

In vara anului 1940, când trupele sovietice au ocupat Basarabia, acel coleg de a lui bunicul, se afla cu unitatea de jandarmi in sudul Basarabiei, dar familia sa ramasesera intr-o comuna din nordul Basarabia.

Când trupele sovietice au intrat in Basarabia, anumiti asa-zisi partizani comunisti din aceea comuna (in realitatea niste derbedii notorii), au rapit familia jandarmului si au predat-o trupelor sovietice, care au deportat-o in Siberia.

In 1941, când armata romana (aliata cu Germania nazista) a eliberat Basarabia, Ion Antonescu a dat ordin jandarmilor sa se reintoarca la vechile posturi (erau anumite socoteli de incheiat).

Iar acel coleg de a lui bunicul s-a reintors la vechiul post de jandarmi. Apoi, facand investigatii in sat, a aflat cine erau cei care i rapisera familia in 1940, si i-a chemat la postul de jandarmi.
Luati la intrebari, acestia au recunoscut repede ce facusera in 1940.
Dupa aceasta, colegul de serviciu a lui bunicu, i-a incolonat, si i-a dus pe malul Nistrului. Aici a descarcat pistolul-mitraliera in ei, si le-a aruncat cadavrele in raul Nistru.

In 1944, când URSS a reocupat Basarabia, s-a aflat in sat de fapta jandarmului. Acesta a fost arestat, pentru acuzatia ca asasinasera asa-zisi partizani sovietici (in realitate niste derbedeii notorii in sat), si a fost condamnat la inchisoare pe viata.
In 1964 , o data cu decretul lui Gheorghe-Gheorghiu-Dej de eliberare a detinutilor politici, fostul jandarm este eliberat.


In 1940 bunicul de pe tata (care era sef de post de jandarmi intr-o comuna din Basarabia), bunica de pe tata (care era nascuta in Basarabia) si tata (care atunci aveea 7 ani) s-au refugiat in Romania.
Dar o matusa si un unchi nu au vrut sa-si abandoneze gospodariile, si au ramas in Basarabia. Au fost deportati in Siberia, fiind eliberati si permitanduli-se sa se reintoarca in Basarabia abia in 1956, când Nikita Hrusciov a dat un decret de eliberare a prizonierilor din gulag.

De abia in 1967 tata a primit permisiunea sa-i viziteze in Basarabia, la Soroca.