De
buna vestire Cereasca, 7 aprilie, serbata in Cer, la slavi si pe Atos... si de
invierea lui Lazăr ieri
6 aprilie in zBOR cu par. profesor Constantin se spune o urare frumoasa,
un salut, ceva bun de genul: Hristos s-a pogorat, Domnul s-a daruit si s-a intrupat,..., Domnul este cu tine,...omenire si fii ai omului... asa ca in plina revenire a iernii pe meleagurile noastre avem
iata o speranta ca un ghiocel
alb al iubirii nepacatoase
rasarit in
adancul pantecului
Credintei si Intelepciunii.
Psalmul 75
(al imblanzirii razboinicilor cumpliti in necredinta lor oarba)
1.
Cunoscut este în Iudeea
Dumnezeu; în Israel
mare este numele Lui.
2. Că s-a făcut în Ierusalim locul Lui și locașul Lui în Sion.
3. Acolo
a zdrobit tăria arcurilor, arma și sabia și războiul.
4. Tu luminezi minunat din munții cei veșnici.
5.
Tulburatu-s-au toți cei nepricepuți
la inimă,
dormit-au somnul lor și
toți cei războinici nu și-au mai găsit inimâinile.
6.
De certarea Ta, Dumnezeule al lui Iacob,
au încremenit călăreții pe cai.
7.
Tu înfricoșător ești și
cine va sta împotriva mâniei Tale?
8. Din cer ai făcut să se audă judecată; pământul s-a temut și s-a liniștit,
9. Când s-a ridicat la judecată Dumnezeu, ca să mântuiască pe toți blânzii pământului.
10. Că gândul omului Te va lăuda și amintirea gândului Te va prăznui.
11.
Faceți făgăduințe
și le
împliniți Domnului Dumnezeului vostru. Toți cei dimprejurul Lui vor aduce daruri
12. Celui înfricoșător și Celui ce ia duhurile căpeteniilor, Celui înfricoșător împăraților pământului.
Psalmul 76
(despre minunea intruparii Domnului din Fecioara preacurata)
1.
Cu glasul meu către Domnul am strigat,
cu glasul meu către
Dumnezeu și
a căutat spre mine.
2. în ziua necazului meu
pe Dumnezeu am căutat; chiar și noaptea
mâinile mele stau întinse înaintea Lui și
n-am slăbit; sufletul
n-a vrut să se mângâie.
(sa se autopileasca)
3.
Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu și
m-am cutremurat;
gândit-am și a slăbit duhul meu.
4.
Ochii mei au luat-o înainte,
treji; tulburatu-m-am și n-am grăit.
5.
Gândit-am la zilele cele de demult și de anii cei veșnici
mi-am adus aminte și cugetam;
6. Noaptea
în inima mea gândeam și se frământa duhul meu zicând:
7.
Oare, în veci mă va lepăda Domnul și nu va mai binevoi în mine?
8.
Oare, până în sfârșit mă va lipsi de mila Lui, din neam în neam?
9.
Oare, va uita să Se milostivească Dumnezeu? Sau va închide în mâinile Lui îndurările Sale?
10. Și
am zis: Acum
am început să înțeleg; aceasta este schimbarea dreptei Celui Preaînalt.
11.
Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului
și-mi voi aduce aminte de minunile Tale, dintru început.
12. Și
voi cugeta la toate lucrurile Tale și la faptele Tale
mă voi gândi.
13. Dumnezeule, în sfințenie este calea Ta. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru?
Tu ești Dumnezeu, Care faci minuni!
14.
Cunoscută ai făcut între popoare puterea Ta. Izbăvit-ai cu brațul Tău
poporul Tău, pe
fiii lui Iacob și ai lui Iosif.
15.
Văzutu-Te-au apele, Dumnezeule,
văzutu-Te-au apele și
s-au spăimântat și
s-au tulburat adâncurile.
16.
Glas au dat norii că săgețile Tale trec.
17.
Glasul tunetului Tău în vârtej,
luminat-au fulgerele Tale lumea,
clătinatu-s-a și s-a cutremurat pământul.
18. În mare este calea Ta și cărările Tale în ape multe și urmele Tale nu se vor cunoaște.
19. Povățuit-ai ca pe niște oi pe poporul Tău, cu mâna lui
Moise și a lui
Aaron.