Psalmii nepotilor lui David.

[Moroco]

În prealabil postat de cozia

O descriere succinta perfect formulata ca și compozitiile precedente a ceea ce se deruleaza zilnic, sub privirile noastre adormite, sub egida unei grandioase Țepe și capcane puse de țeparii țeparilor.

Nu vrea, nu mai vrea, snu mai vrea sa vina la program, nu iese la rugaciune, nu vine la masa, nu mai tine post, nu mai pastreaza linistea si respectul, nu vrea sa mai citeasca scriptura, nu vrea sa mai mearga la biserica, nu vrea sa se mai spovedeasca deloc, nu mai vrea sa poarte tinuta crestina curata si sobra, nu vrea sa se mai intalnesca cu preotii, cu persoanele mai varstnice, nu mai vrea sa vada icoanele, nu vrea sa se mai spele nici macar pe maini si pe fata, nu vrea sa se mai trezeasca dimineata la 5 sau macar la 6 si sa dea cu apa pe ei, sa se stropeasca putin, cica nu mai poate, si de aia nu mai parcurge distante prea lungi pe jos, ia metroul, trole-auto-busul, nu mai vrea nici sa vorbeasca frumos si cuvincios, politicos, nu mai vrea sa vorbeasca deloc, la orice devine un GicaContra, un contra-pentrucontra, negand, contrazicand, daramand idei, credinte, sperante, prapadind si surpand viitor fericit, nu vrea sa mai creada, nu vrea sa mai faca ceva util afara de bani, nu vrea sa fie frumos, nu vrea sa fie bun, pe scurt a intrat in deznadejdea furioasa si suparata a lui nu vreau si nu mai vreau scrasnind printre dinti ca cica ”m-am saturat”... de...

...asa ca avand ”puterea” asta incepe sa-ti dea in cap cu ea si sa-ti scoata ochii pentru orice... cârâind, mârâind, scrașnind si pismuind cu suparare ca un neputincios handicapat bolnav in stadiu terminal care nu se mai poate misca fiind mutat cu caruciorul si cand te priveste se uita cu asa o ura dureroasa ca te trec fiori de groaza si venin de ti se ridica parul pe spate ca la varcolaci si te spurci pe tine insuti fara sa stie nimeni si fara sa arati, transmitandu-ti cu durere un repros agresiv si nebunesc, rau si pismash ca cica tu ai fi de vina ca are el parul valvoi sau ca e pleshuv si ridicol, ca tu mai poti si el nu mai poate si toate il dor si moare, moare in chinuri blestemand si cica e vina ta... ce esti pe-aproape si i-ai facut rau candva, mult rau si acuma-l iscodesti si vrei sa-l furi cand nu-i atent, asa ca se apara si-si apara ceva si te injura ca sa te simti vinovat desi nu vrei si dai sa te lasi provocat, dai sa-i raspunzi.

Nu mai vrea si asa se simte omul uneori privind la Dumnezeu fara credinta si fara speranta de parca altii ar fi favorizati si vinovati de starea lui deplorabila in care a ajuns din pricina pacatelor, poftelor, adictiilor, patimilor lipicioase, atractive, din cauza nesabuintei si nepasarii in stierea si desertarea atator stiinte desarte si superstitii bolnav-oculte ce te leaga in frica nebuna parazitara, dar mai ales din cauza mandriei si arogantei in negationism, in contraziceri, in neascultari si din pricina lucrarii pismelor ciudoase zambrind sa trufesti mancand, vrand si sfidand, dandu-te mai presus decat oricine... si astea iata l-au doborat pe saracul suflet si acum e prizonier intrun pat de puscarie-spital in care zace dormitand speriat sub amenintarea sufocarii, innecarii, durerilor de coloana, de oase, de gat si de cap, si daca n-ar fi destul mai vin si duhurile rele si necurate cu norul intunecat sa-l tzepuiasca si sa-l ispiteasca smintintu-l ca sa tradeze si sa stea vraishtie cu portile larg deschise ca dupa trecerea taifumurilor si uraganelor lumii nebune, iubitoare de shopping in blackfriday sau de ziua indragostitilor si de Hellovewin..buhuhuuu-buhuhuu... mur, mor.

Asa ca, pe scurt, nu vrea, nu mai vrea si se infurie foarte daca-l mai deranjezi spunandu-i c-ar trebui sa nu mai vrea sa nu mai vrea... adica ce sa nu mai vrea? Pai sa nu mai vrea sa nu mai vrea, fix aia sa nu mai vrea!.. si sa revina la programul duhovnicesc zilnic impartit dupa randuiala in 4 patrare ale zile bune si bineinteles inapoi la munca si la masa.