BOR SIBIU (și posibil și prin alte părți) – DISTRACȚII APOSTATO-SATANISTE

[David_1859]

Din mai multe expuneri și dezbateri de-aici de pe forum, cred că deja sînt îndreptățite astfel de formulări, care pot părea „dure” sau poate chiar „nedrepte”, însă ele exprimă niște realități referitoare la diverse personaje, sau să-i zicem cumva mai grupat „CLICA STREZĂNISTĂ”, aflate la conducerea BOR Sibiu (nefiind vorba neapărat de toată conducerea, deși este clar că acolo nu se poate vorbi despre inocenți), Arhiepiscopia Sibiului, cum îi mai zice, care cuprinde județele Sibiu și Brașov.

Fenomenele de apostazie și de vrăjmășie și operă de vrăjmășie împotriva lucrărilor Duhului Sfînt, ale Duhul lui Hristos, ale PREASFINTEI TREIMI până la urmă, dar am făcut o precizare mai „tehnică”, sînt mai mult decât vizibile și dovedite prin argumente și multe cazuri, pentru că despre apostazie este vorba atunci când este lepădare de Hristos, chiar dacă aparent doar în anumite fapte (și este vorba despre fapte deliberate, despre acțiuni sau moduri de acțiune sistematice, nu despre niște „scăpări” întîmplătoare) și despre blasfemie și păcătoșenie împotriva Duhului Sfînt este vorba atunci când a fost și este cazul unei întregi „opere” de vrăjmășie împotriva Duhului Sfînt și respectiv de „sugrumare” sau de încercări / neglijențe impardonabile de „sugrumare”, de „îngropare” împotriva darurilor Duhului Sfînt, a harismelor, cum mai sînt numite, pe care le-au avut, le au și le pot avea unii dintre creștinii ortodocși din cuprinsul eparhiei respective.

În ceea ce privește opera de vrăjmășie, de luptă împotriva Duhului Sfînt și a darurilor Duhului Sfînt, a diverselor harisme (care sînt din lucrare dumnezeiască, din lucrarea directă a Duhului Sfînt în sufletele credincioșilor, chiar dacă prin intermediul Sfintei Mirungeri), există destule cazuri atât individuale, să le zicem așa, a se vedea eliminarea preotului Dumitrean, dar mai sînt și alte cazuri, poate chiar mai grave din anumite puncte de vedere, dar și „colective”, să le zicem așa, aici fiind vorba despre credincioșii care sînt lipsiți de lucrările altora din Biserică, sau o altă speță spre exemplu aceea a probabil mii sau zeci de mii de copii și tineri botezați ortodox și care au șanse mari să înăbușe diverse harisme pe care le pot avea, prin pervertirea sprijinită de către CLICA STREZĂNISTĂ („lotul strezănist”) (din care au făcut și fac parte spre exemplu STREZA „bătrânu”, ex-infractorul JOANTĂ, NECULA, și poate și alții) a optării pentru facerea unei alte religii la școală (inclusiv la liceu), anume este vorba despre cea luterană (inclusiv și în altă limbă, ceea ce încurajează și renegarea sau lepădarea identitară etnică, națională), care echivalează cu mărturisirea unei alte credințe, deci cu o formă de apostazie cel puțin față de Biserica și credința ortodoxă, și care riscă să ducă nu doar la înăbușirea unor daruri ale Duhului Sfînt primite de la Dumnezeu prin Mirungerea ortodoxă, să-i zicem așa, și nu doar la confuzie religioasă și indiferentism religios, dar și la, și există astfel de cazuri, repudieri ale apartenenței la Biserica Ortodoxă și eventual trecerea la luteranism sau poate și la altă religie.

Aceste realități, profund discreditante la adresa făptașilor, adică în general vorbind a CLICII STREZĂNISTE, sînt foarte grave, și în mod normal alte vîrfuri, persoane (teologi, profesori universitari, doctori în teologie etc.) și grupuri de credincioși responsabili ar fi trebuit de mult (și va trebui într-un mod cât mai urgent) să se autosesizeze în vederea înlăturării canonice, prin drept creștinesc, a acestei clici sinistre cuibărite la conducerea BOR Sibiu, care nu doar că efectiv duce o operă de distrugere din interior a Bisericii Ortodoxe (dar și a conștiinței și identității și unității naționale românești), dar se mai și distrează pe seama acestor bestialități săvîrșite și cu atât mai mult cu cât se îmbată, se dezmiardă în sentimente de „atotputernicie” și a ceea ce cred ei a fi o impunitate „divină”, „absolută”, care i-ar ridica deasupra tuturor „amărâților” care s-ar fi născut sau s-ar fi mutat acolo, în județele respective, doar pentru ca să devină „slujitori”, slugi, sclavi ai acestor „intangibili predestinați samsari”.

Pentru că, dincolo și de alte argumente în sprijinul tezei distrugerii, harismele, darurile Duhului Sfînt au atât rost în mîntuirea personală și „colectivă”, să zicem așa adică ele contribuie și pentru „receptori” sau „destinatari”, însă au și rosturile „zidirii Bisericii”, cum se mai exprimă sfinții apostoli, pentru că ele contribuie și la zidirea duhovnicească, morală, intelectuală a Bisericii, a Trupului lui Hristos, întru Duhul Sfînt, ceea ce nu cred că poate fi lipsit de valențe inclusiv mîntuitoare, pentru că ontologia Bisericii este spirituală și nu poate fi lăsată la mâinile murdare a tot felul de bișnițari de ființe umane care cred că au descoperit o rețetă perfectă a șmecheriei și a unui trai îmbelșugat pentru ei și clanurile (acoliții) lor, „de sânge” sau sociale, pe seama bișnițărelii, sămsărelii lor preferate și „rentabile”, avînd în vedere că oamenii sînt „cel mai valoros capital” sau cele mai valoroase „resurse” sau chiar „mărfuri”, din perspectiva acestui tip abominabil de samsari, de bișnițari.