Ma departez de oameni

[maya04]

Draga Irina , si mie mi se intampla de multe ori acelasi lucru si aveam senzatia ca toata lumea e impotriva mea ,asteptam cuvinte frumoase , asteptam o rasplata prin ochii cuiva ! M-am obisnuit si nu mai cer prea multe ,nici macar cu privirea ! Cere-i lui Dumnezeu indurare si iertare , vei vedea ca lucrurile se vor schimba , nu vei mai observa raul din jurul tau ! Incearca sa-i vezi pe oameni altfel ,descopera ce-i frumos si raul lasa-l deoparte ! Iar pentru oamenii pe care ii iubesti ,te sfatuiesc sa faci aceleasi lucruri placute , fa-le din dragoste si sa nu iti para rau nociodata ca le-ai facut ! Fiecare lucru pe care il faci considera ca l-ai facut pentru Dumnezeu !
Capul sus , fii fericita , viata e numai una !
Doamne ajuta !

[ortodox4life]

Draga Irina,Maya are dreptate.In viata asta noi nu trebuie sa cautam lauda oamenilor,nicidecum.Lui Dumnezeu trebuie sa-i dam toata atentia si oamenilor trebuie sa le slujim.Gandeste-te ca pe Hristos aproape nimeni nu L-a bagat in seama,toti L-au batjocorit si au ras de El,L-au chinuti si rastignit si era nevinovat.Cativa oameni simpli,pescari,o desfranata care sa intors la pocainta si alti cativa oameni simpli au crezt in El si urmat Lui si El era Dumnezeu.Dar noi,care suntem vai de noi,cu atat mai putin,toti vor rade de noi si ne vor batjocorii.Zice Hristos ca atunci cand dragostea dintre oameni se va racii,lumea nu ar mai avea sens sa traisca aici pe pamant.Si aceste timpuri sunt foarte aproape.Sa uitam de lume si sa ne apropiem de Hristos,El este Calea,Adevarul si Viata.Pe mine nici nu ma intereseaza cum se poarta cei din jur cu mine,deloc chiar,eu ma gandesc cum sa ma mantuiesc si cum sa-i ajut pe ei,cum sa implinesc binele.Caci zice Hristos ca ce folos avem daca iubim un om bun?Oare nu oricine poate iubi un om bun?Dragoste adevarata are acela care iubeste si pe cel rau si peste cel bun deopotriva si nu se intristeaza cu nimic caci mintea si inima lui sunt tot timpul la Domnul.Uite am sa-ti dau un mic fragment care sper sa te ajute:

Din învăţăturile Sfântului Siluan Athonitul:

„Cine-şi face griji pentru sine însuşi, acela nu se poate preda pe sine voii lui Dumnezeu, astfel ca sufletul lui să aibă pace în Dumnezeu. Dar sufletul smerit se predă voii lui Dumnezeu şi vieţuieşte înaintea Lui cu frică şi cu iubire: cu frică, ca să nu întristeze cu nimic pe Dumnezeu; cu iubire, căci sufletul ştie cât de mult ne iubeşte Domnul. „Cum ştii dacă vieţuieşti după voia lui Dumnezeu? Iată un semn: dacă te întristezi pentru un lucru oarecare, înseamnă că nu te-ai predat pe deplin voii lui Dumnezeu, chiar dacă ţie ţi se pare că vieţuieşti după voia Lui. Si dacă are nevoie de vreun lucru, se predă pe sine însuşi şi lucrul de care are nevoie lui Dumnezeu. Şi chiar dacă nu-l dobândeşte, rămâne la fel de liniştit, ca şi cum l-ar avea...
„Dacă vrei să cunoşti pe Domnul, smereşte-te până la sfârşit, fii ascultător şi înfrânat în toate, iubeşte adevărul şi NEGREŞIT Domnul îţi va da să-L cunoşti prin Duhul Sfânt; Şi atunci vei şti din experienţă CE este iubirea lui Dumnezeu şi CE este iubirea de oameni. Şi cu cât mai desăvârşită e iubirea, cu atât mai desăvârşită e şi cunoştinţa. Iubirea este mică, este mijlocie şi este mare. Cine se teme de păcat, acela iubeşte pe Dumnezeu; cine are străpungerea inimii, acela iubeşte mai mult; cine are în suflet lumină şi bucurie, acela iubeşte încă şi mai mult; dar cine are harul în suflet şi în trup, acela are iubirea desăvârşită. Un astfel de har a dat Duhul Sfânt mucenicilor, şi el îi ajută să îndure cu bărbăţie toate suferinţele.

Doamne ajuta!

[Traditie1]

Daca traiesti în Bucuresti, cam asta e senzatia. În provincie oamenii sunt ceva mai buni iar în tarile din vest majoritatea sunt oameni de treaba.

E ceva malefic în tara asta, cred ca de la constiinta conformatiei geografice (lantul carpatic circular care ne separa în doua "lumi", cea de dincoace si dincolo de munti) ni s-a imprimat (în ultimul secol, de când suntem în cunostinta de harti) o constiinta de sine (ca popor si ca indivizi) prin care suntem izolati de celelalte popoare si între noi ca oameni. Dar sunt si destui oameni de treaba printre noi.

[philalex]

si eu sunt dezamagit de ce avekm printre noi...singura bucurie e biserica, sa ascult muzica, sa ma plim cu castile prin parc, sa ies cu bicla....si cam atat...nu mai am curaj sa imi fac o prietena....cam toate sunt fomiste(materialiste0...cam 20 % sunt mai corecte....am fost in polonia si regret...ca nu mi-am facut una pe acolo...sunt mai modeste...si sa stiti foarte credincioase...dar sunt catolice...oricum....sunt altfel decat ale noastre...si nu mai suport masinile din bucuresti...sunt multe si poluante...nu trebuie sa disperam...Dumnezeu ne ajuta....