Poezii preferate...

[SIZE=4]Daca aripile-mi sunt rupte..[/SIZE]

[SIZE=3]In zborul meu bezmetic spre lumina[/SIZE]
[SIZE=3]aripile s-au frant si m-a durut.[/SIZE]
[SIZE=3]Atat de mult m-am inaltat din tina,[/SIZE]
[SIZE=3]de am ajuns ranita iar in lut![/SIZE]
[SIZE=3]Aripile s-au frant si m-au durut,[/SIZE]
[SIZE=3]mi- acopar ochii imi acoper capul[/SIZE]
[SIZE=3]de oameni,neputinta sa-mi ascund.[/SIZE]
[SIZE=3][/SIZE]
[SIZE=3]Atatea rani ce sunt deschise inca[/SIZE]
[SIZE=3]ma dor si nu s-au vindecat.[/SIZE]
[SIZE=3]Daca aripile-mi sunt frante nu sunt decat[/SIZE]
[SIZE=3]un vierme intr-un mar stricat.[/SIZE]
[SIZE=3][SIZE=1](de D.S)[/SIZE] [/SIZE]

[SIZE=1]poeziile semnate (de D.S)sunt publicate in volum si sunt protejate de legea dreptului de autor[/SIZE]

[cristiboss56]

"O Marie, Doamna noastra, slava neamului uman ! / Ai crescut in zarea lumii ca un cedru in Liban , / Si-ti reversi in jur mireasma ca un crang de trandafiri / Si mirosi ca via-n floare scuturata de zefiri / Ca un arbore singuratic, domnitor in larg de lunci, / Ti-ai intins a tale ramuri si mladite noi arunci ; / Si-ale tale crengi stufoase, toate-s crengi cu har ceresc, / Si-ale tale flori albastre rod de slava odarslesc. " ( fragment din cea mai iubita carte a mea :"Viata, Urmarea si Psaltira Maicii Domnului- Mama Noastra" )

[vsovi]

Hai sa va fac eu una pe loc:

ma dor tamplele, tamplele Tale, asha incet shi trist ma dor, ca un stralucit de soare.
ma dor ochii, ochii Tai ma dor, asha sub pleoapele arzatoare asha ca un nor.
ma doare privirea, privirea Ta ma doare tare, asha ca o stea plina de duioasa rasuflare.
ma doare timpanul shi ceara din ureche ma doare, fiindca toate sunt ale Tale, shi imi bate sus in munte, ca o strafulgerare, o toaca de lemn, ud, ca pe ploaie bate, ca acum n-ai mai facut Arca Doamne, ci luntre shi punte, ca sa vi pe limba mea, ca iata ma doare shi limba mea, shi ma doare mai tare decat te doare pe Tine limba Ta, caci limba mea e calatoare, pe cand limba Ta este stalp de nea...
ma doare pieptul Doamne, shi inima Ta ma doare, caci toate din ea sunt sus prinse de o singura lacrima, acoperita cu plapumioara, shi in ea se vede toata creatzia Ta, asha ca odinioara...
ma dor shi piciorul shi mana Ta ma dor, curate, asha ca durerea in suflet fiindca ce ai suflat odata nu s-a mai stins, din pacate, shi pentru ca te-ai aratat zi de zi in toate zilele cele nenumarate... shi nimeni nu te-a luat in seama, din pacte, ca prin vis.
ma doare shi la Tine-n gand c-ash vrea sa te mai doara Doamne shi Duhul Tau plapand, asha ca sa nu ma mai satur niciodata de fericirea noastra Doamne... ca Tu in nevazut, rugand, plangand.

e? o facui iar lata shi in poezie...

În prealabil postat de vsovi

Hai sa va fac eu una pe loc:

ma dor tamplele, tamplele Tale, asha incet shi trist ma dor, ca un stralucit de soare.
ma dor ochii, ochii Tai ma dor, asha sub pleoapele arzatoare asha ca un nor.
ma doare privirea, privirea Ta ma doare tare, asha ca o stea plina de duioasa rasuflare.
ma doare timpanul shi ceara din ureche ma doare, fiindca toate sunt ale Tale, shi imi bate sus in munte, ca o strafulgerare, o toaca de lemn, ud, ca pe ploaie bate, ca acum n-ai mai facut Arca Doamne, ci luntre shi punte, ca sa vi pe limba mea, ca iata ma doare shi limba mea, shi ma doare mai tare decat te doare pe Tine limba Ta, caci limba mea e calatoare, pe cand limba Ta este stalp de nea...
ma doare pieptul Doamne, shi inima Ta ma doare, caci toate din ea sunt sus prinse de o singura lacrima, acoperita cu plapumioara, shi in ea se vede toata creatzia Ta, asha ca odinioara...
ma dor shi piciorul shi mana Ta ma dor, curate, asha ca durerea in suflet fiindca ce ai suflat odata nu s-a mai stins, din pacate, shi pentru ca te-ai aratat zi de zi in toate zilele cele nenumarate... shi nimeni nu te-a luat in seama, din pacte, ca prin vis.
ma doare shi la Tine-n gand c-ash vrea sa te mai doara Doamne shi Duhul Tau plapand, asha ca sa nu ma mai satur niciodata de fericirea noastra Doamne... ca Tu in nevazut, rugand, plangand.

e? o facui iar lata shi in poezie...

Poezia este ca o haina de sarbatoare pentru suflet dar si pentru dulcea limba romaneasca.Eoarte frumoasa!

[fratele]

[COLOR=#505050][SIZE=2][/SIZE][SIZE=2]"DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!"

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!

[/SIZE][/COLOR]

[cristiboss56]

" O, Marie, tu esti toata o gradina de lumini, / Cu dumbravi de roze rosii, si cu albe mari de crini , / Cu lastari ce-nalta raiuri de aloe si de rodii , / Cu izvoare ce murmura doina vernicelor zodii. / Paradis mereu in floare si-ncarcat mereu cu poame , / Cine gusta rod din tine, simte-n veci din tine foame ! / Cine bea un strop din tine, tot ar bea necontenit ! / O ,Marie, tainic nume cu mireasma de sulfina , / Vineo-n slava si ne-arata fata ta de gratii plina ; / O ! Lumina din Lumina cu rasfrangeri viorii / Te-asteptam de-a tata vreme si cu-atata dor sa vii ! "

am sa pun si eu aici niste versuri care imi plac f. mult... desi nu sunt in lb. romana, poate cineva o sa le inteleaga si o sa ii placa.

Llega a mi vida y se abre una pagina nueva
en la noche incesante de la humanidad
busco ya entre la oscuridad
esa luz que me de libertad
mi llanto se deja escuchar
hoy es mi primer despertar.

Todo es tan grande y pequeño
descubro que hay sueños descubro miradas que enfrian mi piel
veo del mundo lo bello y lo cruel
hay palabras que rompen mi hiel
pero donde existe el dolor
siempre hay una semilla de amor.

Amor en silencio
es vivir un momento a tiempo
amor en silencio
es en un beso amar o dar perdon sin explicar
solo un alma desnuda esa dicha puede lograr.

Amor en silencio
es andar a favor del viento
amor en silencio
es de Dios la manera de enseñarnos la verdad
es ganar en la vida el amor con voluntad.

yo aprendi a callar porque creo que es mejor
pero hablan mis ojos en nombre del amor
hay palabras que muerden y hieren sin razon
pues lo mas grande y puro lo dice el corazon.

În prealabil postat de cristiboss56

" O, Marie, tu esti toata o gradina de lumini, / Cu dumbravi de roze rosii, si cu albe mari de crini , / Cu lastari ce-nalta raiuri de aloe si de rodii , / Cu izvoare ce murmura doina vernicelor zodii. / Paradis mereu in floare si-ncarcat mereu cu poame , / Cine gusta rod din tine, simte-n veci din tine foame ! / Cine bea un strop din tine, tot ar bea necontenit ! / O ,Marie, tainic nume cu mireasma de sulfina , / Vineo-n slava si ne-arata fata ta de gratii plina ; / O ! Lumina din Lumina cu rasfrangeri viorii / Te-asteptam de-a tata vreme si cu-atata dor sa vii ! "

foarte foarte frumoasa... oare cine a compus-o? suna a Tudor Arghezi, dar nu cred ca e el totusi..

În prealabil postat de vsovi

Hai sa va fac eu una pe loc:

ma dor tamplele, tamplele Tale, asha incet shi trist ma dor, ca un stralucit de soare.
ma dor ochii, ochii Tai ma dor, asha sub pleoapele arzatoare asha ca un nor.
ma doare privirea, privirea Ta ma doare tare, asha ca o stea plina de duioasa rasuflare.
ma doare timpanul shi ceara din ureche ma doare, fiindca toate sunt ale Tale, shi imi bate sus in munte, ca o strafulgerare, o toaca de lemn, ud, ca pe ploaie bate, ca acum n-ai mai facut Arca Doamne, ci luntre shi punte, ca sa vi pe limba mea, ca iata ma doare shi limba mea, shi ma doare mai tare decat te doare pe Tine limba Ta, caci limba mea e calatoare, pe cand limba Ta este stalp de nea...
ma doare pieptul Doamne, shi inima Ta ma doare, caci toate din ea sunt sus prinse de o singura lacrima, acoperita cu plapumioara, shi in ea se vede toata creatzia Ta, asha ca odinioara...
ma dor shi piciorul shi mana Ta ma dor, curate, asha ca durerea in suflet fiindca ce ai suflat odata nu s-a mai stins, din pacate, shi pentru ca te-ai aratat zi de zi in toate zilele cele nenumarate... shi nimeni nu te-a luat in seama, din pacte, ca prin vis.
ma doare shi la Tine-n gand c-ash vrea sa te mai doara Doamne shi Duhul Tau plapand, asha ca sa nu ma mai satur niciodata de fericirea noastra Doamne... ca Tu in nevazut, rugand, plangand.

e? o facui iar lata shi in poezie...

Pandele, frumoasa poezie ai scris. Felicitari.