Bucuria Craciunului!...

[tigerAvalo9]

Ce parere aveti despre acele poze?

[silverstar]

În prealabil postat de tigerAvalo9

Ce parere aveti despre acele poze?

[SIZE=3][COLOR=green]Pozele/icoanele sunt minunate şi extrem de expresive în a transmite mesajul divin.[/COLOR][/SIZE]

[cristiboss56]

În prealabil postat de tigerAvalo9

Ce parere aveti despre acele poze?

Pai poate exista vreo parere ? Decat admiratie ! Da o imagine de sarbatoare a forumului nostru.

[tigerAvalo9]

[SIZE=4]Si am sa va arat articolul de pe crestin ortodox .ro ,site-ul general despre originea cuvantului Craciun ,pentru cine nu a vazut.[/SIZE]
[SIZE=4][/SIZE]
[SIZE=4][/SIZE]
[SIZE=2]Cuvantul "Craciun", atat de des rostit in aceste zile, are parte si astazi de controverse, atunci cand se pune in discutie originea sa. Dintre etimologiile propuse, nici una nu este sigura.[/SIZE]
[SIZE=2]Al. Rosetti, Al. Graur, Ovid Densusianu au ajuns la concluzia ca termenul "creatio" explica etimologia cuvantului "Craciun". Potrivit autorilor mentionati, cuvatul "creatio" descopera ziua crearii lui Hristos. Din punct de vedere teologic, acest termen nu poate fi acceptat, avand in vedere ca in Simbolul de credinta marturisim ca Hristos este "nascut, nu facut". [/SIZE]
[SIZE=2]Pericolul de a cadea in arianism, a facut ca termenul "Craciun" sa fie inlocuit cu "Sarbatoarea Nascutului", pentru a arata ca Fiul lui Dumnezeu, Cel vesnic nascut din Tatal, S-a nascut ca om din Fecioara Maria. [/SIZE]
[SIZE=2]Alti cercetatori, precum Vasile Parvan, Sextil Puscariu, Nicolae Draganu, considera ca termenul "Craciun" provine din latinescul "calatio". La romani prin calatio se intelegea convocarea poporului de catre preotii pagani, in prima zi a lunii, pentru anuntarea sarbatorilor din luna respectiva, si, prin extindere, sarbatoarea in general, caci cea mai importanta calatio era aceea de la 1 ianuarie.[/SIZE]
[SIZE=2]Stim ca Nasterea Domnului in Biserica din Rasarit se sarbatorea impreuna cu Botezul Domnului, la 6 ianuarie. Aceasta sarbatoare era numita Epifania sau aratarea lui Dumnezeu, pentru ca la Botezul Domnului s-a descoperit lumii Sfanta Treime: Fiul botezandu-se in Iordan, Sfantul Duh S-a coborat peste El in chip de porumbel, iar Tatal a grait din cer: "Acesta este Fiul Meu cel iubit intru Care am binevoit" (Matei 3, 16-17; Marcu 1, 9-11 ; Luca 3, 21-22). Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "Dar de ce aceasta descoperire a Lui se numeste Aratare? Pentru ca El nu s-a facut cunoscut tuturor la nastere, ci la botezul Sau, deoarece El pana in aceasta zi nu era cunoscut multimii". Persoanelor de curand crestinate, li se parea aceasta anuntare apropiata de sarbatoarea pagana calatio, si astfel, au denumit cu acest termen sarbatoarea nasterii lui Hristos.[/SIZE]
[SIZE=2]O alta explicatie privind originea acestui termen, a fost propusa de profesorul Gheorghe Musu (1913-1987). El sustine ca termenul "Craciun", numea butucul care era aprins in seara si noaptea dinaintea solstitiului de iarna. Conform adeptilor religiilor naturiste, focul rezultat din arderea butucului, avea menirea sa "intareasca" soarele "amortit", sa-i dea acestuia putere sa-si continue calatoria sa. Cand Hristos, numit "Soarele dreptatii", a luat locul "vechiului soare" cinstit in religiile naturiste, a fost preluata si denumirea "Craciun".[/SIZE]
[SIZE=2]In concluzie, ceea ce putem spune cu certitudine este ca termenul folosit de Biserica este "Nasterea Domnului", asa cum o exprima si troparul: "Nasterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru...". E bine sa nu uitam ca in Cazania de la Govora din 1642, si in Cazania lui Varlaam din 1643, intalnim "Sarbatoarea Nascutului". Deci, putem afirma fara retineri ca termenul "Craciun" in limba romana este un cuvant de origine populara si nu un termen oficial al Bisericii[/SIZE]

[silverstar]

[COLOR=green][SIZE=3]Din an în an[/SIZE]

Din an în an sosesc mereu,
La geam cu Moş Crăciun,
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei străbun.

Azi cu strămosii cânt în cor,
Colindul sfânt şi bun.
Tot "Moş" era şi-n vremea lor,
Batrânul Moş Crăciun.

E sărbătoare şi e joc,
În casa ta acum.
Dar sunt bordeie fără foc
Şi mâine-i Moş Crăciun.

Acum te las, fii sănătos,
Şi vesel de Crăciun.
Dar nu uita, când eşti voios
Române, sa fii bun![/COLOR]

[silverstar]

[COLOR=#008000]"[SIZE=3]Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune."[/SIZE][/COLOR]
[COLOR=green]Calvin Coolidge[/COLOR]

[silverstar]

[COLOR=#008000]“De Ajunul Craciunului” de Elena Farago[/COLOR]


[SIZE=2][COLOR=green]Toata noaptea asta, colo-n ceruri sus,[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Stelele lucreaza fara de-ncetare,[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Caci le-aduna-n claca steaua sfânta care[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]A-ndrumat pe vremuri Magii la Iisus.[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Torc de zor în noaptea sfântului ajun[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Câlti de nea si raze harnicele stele,[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Pentru noi, copiii, torc sa faca ele,[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Funia cu trepte pentru Mos Craciun.[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Lunga cât e drumul din pamânt la cer,[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Trainica sa-i tina cosului povara,[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Vor întinde-o-n noapte, nevazuta,scara[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Mosului ce lupta cu-ndârjitul ger,[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Ca sa ne aduca iar, de colo sus,[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Pe la toti copiii darurile care[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Ni le va trimite, iar, la fiecare[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Sfânta si duioasa mama-a lui Iisus.[/COLOR][/SIZE]

[silverstar]

[SIZE=3]L[COLOR=green]egenda Ajunului Crăciunului[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]De mult, in ajunul Craciunului, Dumnezeu a coborat pe pamant impreuna cu Sf. Petru, pentru a vedea cum se pregatesc oamenii sa intampine Sarbatoarea Nasterii Domnului.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Prima data au mers la casa unui om bogat. De cum au intrat in curte incepuse sa se simta miros de cozonac, friptura, sarmale si alte bunatati care sunt pregatite de Craciun. Au batut la usa si, cand a iesit bogatul i-au spus:[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]- Omule bun, suntem doi calatori obositi si inghetati. Te rugam, lasa-ne sa innoptam la tine si, daca s-ar putea, sa ne dai si noua o coaja de paine ti-am fi foarte recunoscatori, ca n-am mancat nimic toata ziua.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Auzind bogatul ce au avut de spus calatorii, le-a raspuns:[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]- Imi pare rau dar astept niste invitati in seara aceasta. Nu am nici unde sa va culc, nici ce sa va dau de mancare. Mergeti la casa de alaturi, acolo o sa gasiti de toate. Si spunand acestea a inchis usa razand.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Alaturi locuia o femeie vaduva impreuna cu cei doi copilasi ai sai. Dumnezeu si Sf.Petru, desi stiau, s-au dus sa o incerce si pe femeie. I-au batut in usa si i-au spus ce i-au spus si bogatului. Spre surprinderea lor, femeia le-a raspuns ca ii lasa sa innopteze la ea:[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]- Puteti ramane peste noapte aici dar, de mancare nici pentru copilasii mei nu am nimic.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Cand au intrat cei doi calatori, au vazut copiii plangand de foame, caci nu mancasera nimic toata ziua. Dupa catva [COLOR=#3366cc]timp[/COLOR], femeia s-a hotarat sa mearga la vecinul cel bogat pentru a-i cere putina mancare pentru copilasi. Evident, si ea a primit acelasi raspuns. La intoarcere, a trecut pe langa grajdurile bogatului si a adunat de pe jos cateva baligi, le-a pus in sort si a plecat spre casa. Cand a intrat, copiii au sarit bucurosi din pat strigand:[/COLOR][/SIZE][COLOR=green]
[SIZE=2]- Mami, mami, ne-ai adus de mancare?[/SIZE]
[SIZE=2]Plangand in suflet, femeia le-a raspuns:[/SIZE]
[SIZE=2]- Culcati-va linistiti ca v-am adus mancare. Maine, de Craciun, o sa aveti ce sa mancati.[/SIZE]
[SIZE=2]Auzind aceasta, copiii s-au culcat fericiti, insa mama si cei doi calatori stiau adevarul. Pentru a nu-si da seama copilasii, femeia a pus baligile in cuptor.[/SIZE]
[SIZE=2]Dupa putin timp, nu mica i-a fost mirarea cand Dumnezeu i-a zis:[/SIZE]
[SIZE=2]- Haide femeie, deschide cuptorul si scoate mancarea, ca de acum s-o fi facut.[/SIZE]
[SIZE=2]- De ce va bateti joc de mine? Parca domniile voastre nu stiti ce am pus in cuptor spuse femeia plangand.[/SIZE]
[SIZE=2]- Nu auzi ce ti-am spus? Deschide! insista Dumnezeu.[/SIZE]
[SIZE=2]De gura strainului, femeia a deschis cuptorul, si nu mica i-a fost mirarea cand a vazut tot felul de bunatati inauntru, la fel ca pe vremea cand traia barbatul ei.[/SIZE]
[SIZE=2]In acel moment si-a dat seama cine sunt strainii, si a cazut la picioarele lor multumindu-le. Dar Dumnezeu a oprit-o spunandu-i:[/SIZE]
[SIZE=2]- Scoala-i pe copii si da-le sa manance. Si in acel moment cei doi s-au facut nevazuti.[/SIZE]
[SIZE=2]In acest [COLOR=#3366cc]timp[/COLOR], la casa bogatului incepusera sa soseasca invitatii. Cand au ajuns toti, s-au asezat la masa pentru a incepe ospatul. Dar ce sa vezi, cand sa scoata slugile mancarea din cuptoare pentru a o servi, in toate era numai baliga.[/SIZE]
[SIZE=2]Din fericire, povestirea noastra are un final fericit. Dupa ce au plecat invitatii, bogatul si-a pus slugile sa pregateasca din nou din toate bunatatile, iar apoi a chemat-o pe vecina vaduva cu copilasii ei sa petreaca impreuna Sarbatoarea Craciunului. Si dupa sarbatori, pentru a se asigura ca are din ce sa traiasca, a angajat-o la conacul sau. [/SIZE][/COLOR]