Despre legea duhovniceasca, in 200 de capete

[patinina34]

[COLOR=black]18. [/COLOR][COLOR=black]Inima iubitoare de plăceri, în vremea ieşirii i se [/COLOR][COLOR=black]face sufletului închisoare şi lanţ; iar cea iubitoare de osteneli îi [/COLOR][COLOR=black]este poartă deschisă.[/COLOR]
[COLOR=black]21. Inima învârtoşată este poartă de fier zăvorâtă [/COLOR][COLOR=black]înaintea cetăţii; iar celui ce pătimeşte râul şi este strâmtorat, i [/COLOR][COLOR=black]se deschide de la sine, ca şi lui Petru (Fapte 12,10).[/COLOR]
[COLOR=black]22. [/COLOR][COLOR=black]Multe sunt felurile rugăciunii, care de care mai [/COLOR][COLOR=black]deosebit. Totuşi niciuna nu este vătămătoare, decât aceea care [/COLOR][COLOR=black]nu mai este rugăciune, ci lucrare diavolească.[/COLOR]
[COLOR=black]23. [/COLOR][COLOR=black]Un om voind să facă rău, s-a rugat, după obicei, [/COLOR][COLOR=black]mai întâi în cuget, şi prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu [/COLOR][COLOR=black]fiind împiedecat, mai pe urmă mult 1-a mulţumit.[/COLOR]
[COLOR=black]24. [/COLOR][COLOR=black]Iar David vrând să ucidă pe Nabal din Cârmei, [/COLOR][COLOR=black]după ce a,luat înştiinţare despre dumnezeiasca răsplătire, tăindu-şi gândul acesta mult a mulţumit. Ştim iarăşi ce a făcut[/COLOR]
[COLOR=black]când a uitat de Dumnezeu, neoprindu-se până ce Natan proorocul nu i-a adus aminte de Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black]25. [/COLOR][COLOR=black]Când dumnezeieştile Scripturi, cugetă la cele [/COLOR][COLOR=black]ascunse într-însele; «căci câte mai-nainte s-au scris, toate - [/COLOR][COLOR=black]zice - spre a noastră învăţătură s-au scris».[/COLOR]
[COLOR=black]27: Scriptura numeşte credinţa «temelie a celor [/COLOR][COLOR=black]nădăjduite» (Evr.11,1); iar pe cei ce nu cunosc sălăşluirea lui Hristos, i-[/COLOR][COLOR=black]a numit necercaţi.[/COLOR]
[COLOR=black]28. [/COLOR][COLOR=black]După cum din cuvinte si lucruri se vede cugetul, tot aşa se vede din faptele bune ale inimii răsplata viitoare.[/COLOR]
[COLOR=black]29. [/COLOR][COLOR=black]Inima milostivă e vădit că va primi milostivire; iar [/COLOR][COLOR=black]cea care nu este aşa, pe cele dimpotrivă. [/COLOR]
[COLOR=black]30. [/COLOR][COLOR=black]Legea libertăţii învaţă tot adevărul. Mulţi o ştiu [/COLOR][COLOR=black]aceasta prin cunoştinţă; însă puţini o înţeleg. pentru că [/COLOR][COLOR=black]înţelegerea e totdeauna în proporţie cu împlinirea poruncilor[/COLOR]
[COLOR=black]ei.[/COLOR]
[COLOR=black]31. [/COLOR][COLOR=black]Nu căuta desăvârşirea ei prin virtuţi omeneşti, căci [/COLOR][COLOR=black]nu se va împlini desăvârşit printr-însele. Desăvârşirea ei e ascunsă în crucea lui Hristos.[/COLOR]
[COLOR=black]32. [/COLOR][COLOR=black]Legea slobozeniei se cunoaşte prin cunoştinţa [/COLOR][COLOR=black]adevărată; se înţelege prin lucrarea poruncilor; si se împlineşte desăvârşit prin mila lui Hristos.[/COLOR]
[COLOR=black]33. [/COLOR][COLOR=black]Când ne vom sili să împlinim în conştiinţă toate [/COLOR][COLOR=black]poruncile lui Dumnezeu, vom înţelege că legea Domnului este [/COLOR][COLOR=black]fără prihană; că se cultivă prin faptele noastre cele bune, dar[/COLOR]
[COLOR=black]fără mila lui Dumnezeu nu este cu putinţă să se desăvârşească [/COLOR][COLOR=black]între oameni.[/COLOR]
[COLOR=black]34. [/COLOR][COLOR=black]Cei ce nu se socotesc pe ei datornici întregii legi a [/COLOR][COLOR=black]lui Hristos, cunosc .trupeşte legea lui Dumnezeu, [/COLOR][COLOR=black]«neânţelegând nici cele ce zic şi nici cele despre care se[/COLOR]
[COLOR=black]rostesc cu tărie». De aceea ei socotesc că împlinesc legea [/COLOR][COLOR=black]desăvârşit prin fapte.[/COLOR]
35. [COLOR=black]Un lucru poate fi săvârşit bine la arătare, dar scopul [/COLOR][COLOR=black]celui ce 1-a săvârşit nu e bun. De asemenea poate fi rău la [/COLOR][COLOR=black]înfăţişare, dar ţinta făcătorului poate fi bună. Dar nu numai fapte săvârşesc unii, ci şi vorbe grăiesc în chipul în care [/COLOR][COLOR=black]zis. Căci unii schimbă calitatea unui lucru prin neiscusinţa şi [/COLOR][COLOR=black]neştiinţa lor, alţii prin intenţia cea rea, şi iarăşi alţii prin scopul evlavios.[/COLOR]
[COLOR=black]36.[/COLOR][COLOR=black]Pe cel ce îşi ascunde defăimarea şi ocara punând [/COLOR][COLOR=black]înainte laude, cir greu îl pot descoperi cei mai simpli. [/COLOR][COLOR=black]Asemenea acestuia este si cel ce sub chipul smereniei, e plin de slava deşartă. Aceştia acoperind multă vreme adevărul cu [/COLOR][COLOR=black]minciuna, în cele din urmă sunt daţi totuşi pe faţă prin fapte.[/COLOR]
[COLOR=black]37.[/COLOR][COLOR=black]Unul făcând un lucru la arătare bun, vatămă pe [/COLOR][COLOR=black]aproapele său; iar altul nefăcând un asemenea lucru, îl ajută cu [/COLOR][COLOR=black]gândul.[/COLOR]
[COLOR=black]38.[/COLOR][COLOR=black]Este o mustrare din răutate sau din răzbunare, şi [/COLOR][COLOR=black]este alta întru frica de Dumnezeu şi pentru adevăr.[/COLOR]
[COLOR=black]39.[/COLOR][COLOR=black]Pe cel ce a încetat de-a mai păcătui şi s-a pocăit, [/COLOR][COLOR=black]nu-1 mai mustra; iar de zici că pentru Dumnezeu îl mustri, mai [/COLOR][COLOR=black]întâi descopere-ţi păcatele tale.[/COLOR]
[COLOR=black]40.[/COLOR][COLOR=black]începătorul oricărei virtuţi este Dumnezeu, precum soarele, al luminii de toate zilele.[/COLOR]
[COLOR=black]41.[/COLOR][COLOR=black]Când săvârşeşti fapte virtuase, adu-ţi aminte de Cei [/COLOR][COLOR=black]ce a zis: «Fără de mine, nu puteţi face, nimic»(Ioan 15,5).[/COLOR]
[COLOR=black]42.[/COLOR][COLOR=black]Prin necazuri si-au gătit oamenii cele bune, după [/COLOR][COLOR=black]cum prin slava deşartă şi prin plăcere cele rele.[/COLOR]
[COLOR=black]43.[/COLOR][COLOR=black]Cel nedreptăţit de oameni scapă de păcat, şi [/COLOR][COLOR=black]măsura mâhnirii sale, află sprijin împotriva lui.[/COLOR]
[COLOR=black]44.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce crede în răsplata lui Hristos, pe măsura [/COLOR][COLOR=black]credinţii sale rabdă bucuros toată nedreptatea.[/COLOR]