Despre legea duhovniceasca, in 200 de capete

[patinina34]

[COLOR=black]53. [/COLOR][COLOR=black]Scriptura zice că «iadul si pierzarea sunt arătate [/COLOR][COLOR=black]înaintea Domnului»(Prov.15,11). Acestea le zic despre neştiinţa si uitarea [/COLOR][COLOR=black]inimii.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]54. [/COLOR][COLOR=black]Căci iad este neştiinţa, fiindcă amândouă sunt [/COLOR][COLOR=black]întunecate. Şi pierzare este uitarea, pentru că prin ea am [/COLOR][COLOR=black]pierdut din cele ce le aveam.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]55. [/COLOR][COLOR=black]Ia seama la relele tale, nu la ale altuia; si nu se va [/COLOR][COLOR=black]jefui de tâlhari casa de lucru a minţii tale.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]56. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu poartă grijă după puterea lui de toate [/COLOR][COLOR=black]virtuţile, săvârşeşte un păcat anevoie de iertat; dar rugăciunea [/COLOR][COLOR=black]şi milostenia întorc pe cei ce nu poartă de grijă.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
57. [COLOR=black]Orice întristare după Dumnezeu face parte din [/COLOR][COLOR=black]fiinţa evlaviei. Căci adevărata dragoste se probează prin cele [/COLOR][COLOR=black]ce-i stau împotrivă.[/COLOR]
58. [COLOR=black]Nu zice că se poate câştiga virtute fără necazuri; [/COLOR][COLOR=black]căci virtutea neprobată în necazuri, nu este întărită.[/COLOR]
[COLOR=black]67.[/COLOR][COLOR=black]Gândeşte-te la sfârşitul oricărui năcaz fără voie şi [/COLOR][COLOR=black]vei afla în el pieirea păcatului.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]68. [/COLOR][COLOR=black]Multe sunt sfaturile aproapelui spre ceea ce este de folos; dar nimănui nu i se potriveşte aşa de mult ca judecata conştiinţei sale.[/COLOR]
[COLOR=black]69. [/COLOR][COLOR=black]Când cauţi tămăduire, ia seama la conştiinţă şi tot [/COLOR][COLOR=black]ce-ţj va spune ea, fă, şi vei avea folos.[/COLOR]
[COLOR=black]70.[/COLOR][COLOR=black] Dumnezeu şi conştiinţa ştiu cele ascunse ale fiecăruia, deci prin acestea să primim îndreptarea.[/COLOR]
[COLOR=black]70 b. Cel ce se osteneşte fără sfat, e sărac în toate. Iar [/COLOR][COLOR=black]cel ce aleargă cu nădejde e de două ori bogat.[/COLOR]
[COLOR=black]71. [/COLOR][COLOR=black]Omul încearcă câte poate după voia sa; iar [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu le sfârşeşte după dreptate.[/COLOR]
[COLOR=black]72. [/COLOR][COLOR=black]De vrei să primeşti laudă de la oameni, iubeşte [/COLOR][COLOR=black]mai întâi mustrarea pentru păcate.[/COLOR]
[COLOR=black]73. [/COLOR][COLOR=black]Oricâtă batjocură va răbda cineva pentru adevărul [/COLOR][COLOR=black]lui Hristos, va primi însutită slavă de la mulţime. Dar mai bine este a face binele pentru cele viitoare.[/COLOR]
[COLOR=black]74. [/COLOR][COLOR=black]Când un om foloseşte pe altul prin cuvinte sau [/COLOR][COLOR=black]fapte, să ştie amândoi că e de faţă harul lui Dumnezeu. Iar cel [/COLOR][COLOR=black]ce nu înţelege aceasta, va fi stăpânit de cel ce înţelege.[/COLOR]
[COLOR=black]75. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce laudă pe aproapele în chip făţarnic, îl va [/COLOR][COLOR=black]osândi după o vreme şi va fi el însuşi ruşinat.[/COLOR]
[COLOR=black]76. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu cunoaşte cursele vrăjmaşului, va fi ucis [/COLOR][COLOR=black]cu uşurinţa; şi cel ce nu ştie pricinile patimilor, uşor va cădea.[/COLOR]
[COLOR=black]77. [/COLOR][COLOR=black]Din iubirea de plăcere vine negrija şi din negrijă [/COLOR][COLOR=black]uitare; căci Dumnezeu a dăruit tuturor cunoştinţa celor de [/COLOR][COLOR=black]folos.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]78. [/COLOR][COLOR=black]Omul sfătuieşte pe aproapele precum ştie; iar [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu lucrează în cel ce aude, precum acela a crezut.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]79. [/COLOR][COLOR=black]Am văzut oameni simpli smerindu-se cu fapta şi s-[/COLOR][COLOR=black]au făcut mai înţelepţi decât înţelepţii.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]80. [/COLOR][COLOR=black]Alt om simplu, auzindu-i pe aceia că sunt lăudaţi, [/COLOR][COLOR=black]nu le-a urmat smerenia, ci, umplându-se de slavă deşartă [/COLOR][COLOR=black]pentru simplitatea sa, a căzut în mândrie.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]81. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce dispreţuieşte cunoştinţa şi se laudă cu lipsa [/COLOR][COLOR=black]de învăţătură, nu e simplu numai în cuvânt, ci şi în cunoştinţă.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]82. [/COLOR][COLOR=black]Precum altceva e măiestria cuvântului si altceva [/COLOR][COLOR=black]priceperea, tot asa altceva este simplitatea în cuvânt si altceva [/COLOR][COLOR=black]priceperea.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]83. [/COLOR][COLOR=black]Simplitatea cuvintelor nu vatămă pe cel preacuvios, precum nici măiestria cuvintelor pe cel smerit la cuget.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]84. [/COLOR][COLOR=black]Nu zice: nu ştiu ce se cuvine si deci sunt nevinovat, [/COLOR][COLOR=black]dacă nu fac aceea. Dacă le-ai face pe toate câte le ştii că sunt [/COLOR][COLOR=black]bune, ţi s-ar descoperi pe urmă si celelalte, cunoscându-se una [/COLOR][COLOR=black]din cealaltă. De aceea nu-ţi foloseşte să cunoşti cele de al [/COLOR][COLOR=black]doilea, înainte de împlinirea celor dintâi. Căci «cunoştinţa [/COLOR][COLOR=black]îngâmfă»(1Cor.8,1), îndemnând la nelucrare, iar «dragostea zideşte», [/COLOR][COLOR=black]îndemnând la răbdarea tuturor.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]