Despre legea duhovniceasca, in 200 de capete

[patinina34]

[COLOR=black]71. [/COLOR][COLOR=black]Cuvintele dumnezeieştii Scripturi citeşte-le prin [/COLOR][COLOR=black]fapte şi nu le întinde în vorbe multe, îngâmfându-te în desert [/COLOR][COLOR=black]cu simpla lor înţelegere.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]86 Cel ce a lăsat fapta si se reazămă pe cunoştinţa [/COLOR][COLOR=black]simplă, ţine în loc de sabie cu două tăişuri, băţ de trestie, care [/COLOR][COLOR=black]în vreme de războiul, cum zice Scriptura (Is.36,6), găureşte mâna şi [/COLOR][COLOR=black]strecoară în ea otrava firii înainte de cea a vrăjmaşilor.[/COLOR]
[COLOR=black]87. Tot gândul e măsurat si cântărit la Dumnezeu. Căci [/COLOR][COLOR=black]poate fi cugetat sau cu patimă, sau cumpătat.[/COLOR]
[COLOR=black]88. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce a împlinit o poruncă, să aştepte ispita pentru ea. Căci dragostea fată de Hristos se probează prin cele potrivnice.[/COLOR]
89.[COLOR=black]Să nu dispreţuieşti a avea grijă de gânduri. Căci lui [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu nu i se ascunde nici un gând.[/COLOR]
[COLOR=black]90.[/COLOR][COLOR=black]Când vezi vreun gând că-ţi făgăduieşte slava o[/COLOR][COLOR=black]menească, să ştii sigur că-ţi pregăteşte ruşine.[/COLOR]
[COLOR=black]91.[/COLOR][COLOR=black]Vrăjmaşul cunoaşte dreptatea legii duhovniceşti si [/COLOR][COLOR=black]de aceea caută numai să câştige consimţirea cugetului. Căci [/COLOR][COLOR=black]aşa fie că-1 va face pe cel căzut în puterea lui să se supună [/COLOR][COLOR=black]ostenelilor pocăinţei, fie că, nepocăindu-se, îl va împovăra cu
năcazuri fără voie. Ba se întâmplă uneori că îl face să lupte si [/COLOR][COLOR=black]împotriva năcazurilor, ca în viaţa aceasta să-i înmulţească [/COLOR][COLOR=black]durerile, iar la ieşirea sufletului să-1 dovedească necredincios [/COLOR][COLOR=black]din pricina lipsei de răbdare.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]92.[/COLOR][COLOR=black]Fată de încercările care vin, mulţi s-au împotrivit în multe chipuri. Dar fără rugăciune si pocăinţă, nimenea n-a scăpat de asuprire.[/COLOR]
[COLOR=black]93.[/COLOR][COLOR=black]Cele rele îşi primesc puterea una de la alta; de [/COLOR][COLOR=black]asemenea şi cele bune cresc»una prin alta si pe cel părtaş de ele [/COLOR][COLOR=black]îl mână si mai mult înainte.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
94.[COLOR=black]Diavolul dispreţuieşte păcatele cele mici, căci altfel nu poate conduce spre cele mai mari.[/COLOR]
[COLOR=black]95. [/COLOR][COLOR=black]Rădăcina poftei ruşinoase e lauda omenească, [/COLOR][COLOR=black]precum a neprihănirii e mustrarea pentru păcat, si anume nu [/COLOR][COLOR=black]numai când o auzim, ci când o si primim.[/COLOR]
[COLOR=black]96. [/COLOR][COLOR=black]Nimic n-a folosit cel ce s-a lepădat de toate si se [/COLOR][COLOR=black]îndulceşte cu patima. Căci ceea ce făcea prin avuţie, face si [/COLOR][COLOR=black]acum neavând nimic.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]97. [/COLOR][COLOR=black]De asemenea cel ce se înfrânează, dacă agoniseşte [/COLOR][COLOR=black]avere, e frate la cuget cu cel de mai înainte; căci mama lor este [/COLOR][COLOR=black]aceeaşi pentru plăcerea din cuget, iar tatăl este, altul pentru [/COLOR][COLOR=black]deosebirea patimei.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]98. [/COLOR][COLOR=black]Este câte unul care-şi taie o patimă pentru o plăcere [/COLOR][COLOR=black]mai mare si e slăvit de cei ce nu-i cunosc intenţia. Si poate că [/COLOR][COLOR=black]unul ca acesta nu-şi dă seama el însuşi de sine, ostenindu-se [/COLOR][COLOR=black]prosteşte.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black] 99. Pricina a tot păcatul este slava deşartă si plăcerea. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu le urăşte pe acestea, nu va desrădăcina patima.[/COLOR]
[COLOR=black]100. [/COLOR][COLOR=black]«Rădăcina tuturor relelor s-a zis că este iubirea [/COLOR][COLOR=black]de argint»(Tim.6,10). Dar şi aceasta e vădit că se susţine prin acelea.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]101. [/COLOR][COLOR=black]Mintea devine oarbă prin aceste trei patimi: prin [/COLOR][COLOR=black]iubirea de argint, prin slava deşartă si prin plăcere.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]102. [/COLOR][COLOR=black]Câteşitrele sunt, după Scriptură, fiicele lipitoarei(2Prov.30,15) [/COLOR][COLOR=black]fiind iubite de necumpătare cu iubire de maică.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]103. Cunoştinţa si credinţa, tovarăşele firii noastre, nu sunt tocite prin nimic altceva ca prin acelea.[/COLOR]
[COLOR=black]104. [/COLOR][COLOR=black]Mânia, furia, războaiele, uciderile şi tot [/COLOR][COLOR=black]pomelnicul relelor, din pricina lor au prins atâta putere între [/COLOR][COLOR=black]oameni.[/COLOR][COLOR=black] [/COLOR]
[COLOR=black]105. [/COLOR][COLOR=black]Iubirea de argint, slava deşartă si plăcerea [/COLOR][COLOR=black]trebuiesc urâte ca nişte mame ale relelor şi ca nişte mame [/COLOR][COLOR=black]vitrege ale virtuţilor.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]106. Din pricina lor ni s-a poruncit, «să nu iubim [/COLOR][COLOR=black]lumea şi cele din lume»(1Io.2,15). Iar aceasta s-a zis, nu ca să urâm [/COLOR][COLOR=black]fără judecată făpturile lui Dumnezeu, ci ca să tăiem prilejurile [/COLOR][COLOR=black]celor trei patimi.[/COLOR]
[COLOR=black]107. «Nimenea, zice Apostolul, slujind în oaste, nu se [/COLOR][COLOR=black]încurcă cu treburile vieţii»(2Tim.2,4).Căci cel ce vrea să biruiască [/COLOR][COLOR=black]patimile, încurcându-se în acele treburi, e asemenea celui ce [/COLOR][COLOR=black]vrea să stingă focul cu paie.[/COLOR][COLOR=black] :[/COLOR]
[COLOR=black]108.[/COLOR][COLOR=black] Cel ce se mânie pe aproapele pentru avuţie, pentru slavă, sau plăcere, încă n-a cunoscut că Dumnezeu chiverniseşte lucrurile întru dreptate.[/COLOR]