Am obosit iubind...

[vsovi]

poi draga simona, chiar Daca Dumnezeu este Dumnezeu shi pentru Abel shi pentru Cain, totushi jertfa cu bun miros a fost primita doar a Lui Abel, iar pe cain l-a chemat sas-hi pazeasca ushitza shi s-o incuie cu cheie ca sa nu cumva sa fie biruit de gandul rau, de "prietenul care la nevoia lui te cunoashte shi te ajuta", shi sa nu cada in ispita... Dar el totushi l-a ucis pe fratele sau cain, shi-a ascuns fapta in sine shi apoi a mintzit pe Domnul ca nu shtie ce i s-a intamplat lui Abel de nu mai este pe fatza pamantului... deci l-a shi ingropat ca sa-shi shtearga urmele... pe mine ma mira aceste rugaciuni-vraja prin care capetzi noroc in bani, ori in dragoste ori ca sa intri la facultate, ridicate catre acest Anton de Padova... eu cred ca acela nu poate sa ajute ca nu este un sfant intru Hristos, shi prin rugaciunile catre el s-ar putea sa lucreze necuratul...

deci de aia a shi lucrat ca tzi-a scos un om in fatza ca sa-l pofteshti, sa-l doreshti, sa crezi ca vei fi cu el, shi ala sa te paraseasca...

deci draga, chiar daca ai cerut cui nu trebuia, shi totushi acela e alesul, atunci mergi de cere cui trebuie dar trebuie sa te hotarashti ori ii ceri lui Dumnezeu ori lui mamona... ca nu potzi fi shi cu Dumnezeu shi cu mamona, ca pe unul il iubeshti shi pe altul il urmezi... ori invers...

deci draga sora... indrazneshte ca Dumnezeu a biruit lumea...

vezi el face bine, el se straduie sa traiasca clipa, dumneata cauta sa n-o pierzi... Bafta!

[adrian010155]

Simona, chiar daca esti acum trista, sunt nevoit sa-i dau dreptate lui vsovi. Mergi, draga mea, intr-o Biserica Ortodoxa si roaga-te la Dumnezeu sa te ierte pentru gresala pe care ai facut-o intrand intr-un loc in care trairea ortodoxa lipseste. Ingenunchiaza in fata icoanei Maicii Domnului si taci. Nu-i cere nimic ci doar elibereaza-ti durerile din inima. Daca o vei face din toata inima, cu siguranta vei plange. Vei simti, dupa aceea, eliberarea pe care o doresti.

Cinci ani e enorm. E timpul sa treci peste. Altfel ramai blocata in trecut si iti ratezi viata. Stiu ca suna crud, dar e ce trebuie sa auzi si e ce trebuie sa faci.

[windorin]

Timpul te va ajuta, chiar daca a trecut inca ceva timp de atunci. Pentru ca in timp are loc lucrarea lui Dumnezeu, care ne incearca, uneori parca peste puteri, dar niciodata mai mult decat putem.

Gandeste-te la Dumnezeu si stai in preajma oamenilor !!!

Gandul la Dumnezeu nu da voie diavolului sa iti dea gandurile lui, care pot deveni obsesie. Stai linistita, inca nu este obsesie, din moment ce inca iti doresti sa scapi de ea si cauti ajutor la Dumnezeu si la oameni. Diavolul aduce omului cele mai intristatoare ganduri, tocmai pentru a-l face pe acesta sa cada in depresii, tristeti si altele asemenea. Pentru a lupta cu asta, ai nevoie de arme: citire de carti duhovnicesti si rugaciune, dupa puteri. Si gandul cat se poate de mult la Dumnezeu si la lucrarea Sa.

Stand cat mai mult printre oameni, un baiat te poate vedea. Nu trebuie sa astepti in tensiune, ci cu gandul ca daca va fi de la Domnul, nu are cum sa te ocoleasca. Iubirea nu se cauta (cred) ci mai mult se asteapta. Arme in lupta asta: cat mai multe discutii cu oamenii, despre orice si oricand. Comuniunea cu Dumnezeu si cu oamenii alunga singuratatea.

Astea sunt doar cuvinte. Doar de tine atarna vindecarea, adica esti singura care poti lucra. Pune-ti nadejdea in Dumnezeu, in orice fel poti tu!

Odihna mintii si nadejde inimii !!

[simona76]

[SIZE=3]Oameni buni, nu pot decat sa va multumesc pentru sfaturile, vorbele si gandurile bune pe care mi le-ati daruit azi. Va multumesc pentru sprijin si pentru faptul ca ati fost alaturi de mine![/SIZE]
[SIZE=3]Vsovi, rugaciunile erau puse ici si colo prin biserica catolica, la finalul rugaciunii trebuia sa faci nu stiu cate exemplare si sa le duci in biserici. Nu biserica in sine era cea care punea la inaintare rugaciunea.(Stiu ca se spune Tatal Nostru, Bucura-te Marie si inca o rugaciune..).Dar o spuneai parca de 6 ori timp de 9 zile daca nu ma insel.[/SIZE]
[SIZE=3]Le-am spus pentru ca si noi ortodoxi le spunem atunci cand ne rugam.Sunt aceleasi, numai ca nu exista un numar de ori sau de zile.[/SIZE]
[SIZE=3]....[/SIZE]
[SIZE=3]De rugat o fac de cate ori simt, merg la biserica..Imi place sa citesc acatistul Sf.Nectarie..Il citesc cate 40 de zile, de cate ori am nevoie, de cate ori simt ca sufletul meu isi doreste asta. Apoi acatistul Sf Nicolae il mai citesc si rugaciuni zilnice sau Braul Maicii Domnului.[/SIZE]
[SIZE=3] [/SIZE]
[SIZE=3]Sper ca bunul Dumnezeu sa ma auda si sa se indure. Sunt sigura ca, intr-un final, ma va auzi.[/SIZE]
[SIZE=3][/SIZE]
[SIZE=3][/SIZE]

[georgeval]

Simona, iubirea nu produce monotonie, ea nu plictiseste este ca un drum fara sfarsit insa nu si fara o tinta sau sens. Apostolul Pavel spune ca iubirea, dragostea nu cade niciodata. Noi folosim adesea acest cuvant insa nu intelegem ca iubirea presupune o relatie tainica, cel iubit este in tine, devine parte din tine.

[simona76]

il simt in fiecare minut in sufletul si mintea mea.....si foarte pregnant...!!
cu toate ca nu l-am vazut de 1 an si ceva...il am atat de perfect conturat in mintea mea ...

Nu vreau sa devin patetica sau melodramatica...asa ca...

cu Dumnezeu inainte!

[Traditie1]

daca tu mai simti ceva pentru el e din pricina ca el te mai iubeste si poate veti fi din nou împreuna.

Un parinte din Pateric spune (nu mai stiu locul) ca daca tu simti sau gândesti un lucru despre cineva si acela simte sau gândeste despre tine acel lucru, adica trairile legate de o persoana nu sunt doar ale tale ci Dumnezeu le împartaseste si acelei persoane.

Lasa lucrurile sa curga singure, chiar daca vei suferi, nu încerca sa-ti extirpezi sentimentele fiindca sunt parte din tine, esti tu în ele si prin ele.

[simona76]

În prealabil postat de Traditie1

daca tu mai simti ceva pentru el e din pricina ca el te mai iubeste si poate veti fi din nou împreuna.

Un parinte din Pateric spune (nu mai stiu locul) ca daca tu simti sau gândesti un lucru despre cineva si acela simte sau gândeste despre tine acel lucru, adica trairile legate de o persoana nu sunt doar ale tale ci Dumnezeu le împartaseste si acelei persoane.

Lasa lucrurile sa curga singure, chiar daca vei suferi, nu încerca sa-ti extirpezi sentimentele fiindca sunt parte din tine, esti tu în ele si prin ele.

asta daca m-ar fi iubit vreo secunda in trecut...dar certitudinea asta nu o am....Dupa comportamentul lui din trecut chiar nu o am...

iar lucurile le las, nu am alternativa...sentimentele, la fel.

multumesc mult ca incerci sa ma incurajezi!

[ory]

Nimic pe pamant nu este usor.
L-am cunoscut pe sotul meu cand aveam 25 de ani si am trecut prin foarte multe lucruri pana sa ajungem a forma o familie.Relatia dintre oameni este una foarte complexa,pentru ca oamenii sunt diferiti,iar incertitudinea pandeste adesea.
De copil,pana nu demult,am considerat iubirea cel mai periculos lucru,cel mai dureros si distructiv sentiment,tocmai datorita unei dezamagiri.Ce egoista sunt!Datorita unei singure dezamagiri care,parca,a reusit sa acopere toate relatiile frumoase.
Simona,cand am ajuns sa obosesc,si obosisem cumplit de atata durere si filozofie care-mi scapara in orice clipa,cand am obosit i-am cerut iertare Lui Dumnezeu pentru indaratnicirea de-a dori lucruri potrivnice,lucruri care,poate nici nu-mi erau de folos si L-am rugat pe Dumnezeu sa-mi dea ceea ce crede de cuviinta ca-mi va face mai bine,ca-mi va linisti sufletul si cugetul,si nu in ultimul ran,ca-mi va intelepti prezentul si-l va umple cu binecuvantare.Am renuntat,apoi sa mai sper,sa mai cuget...iar problemele medicale m-au determinat sa renunt aproape de tot,instantaneu.
Imi amintesc,ca sufeream atat de tare,incat la scoala,pe aproape fiecare caiet;"iti sarut mainile si intreaga fiinta,tie,celui ce-mi vei lua povara de pe suflet si ma vei face sa te iubesc!"...si acela a fost sotul meu,insa,a aparut bine-nteles cu mult zbucium.
Nimic nu este simplu pe pamant!!!
Ai rabdare,draga Simona!Ai rabdare,timpul va vindeca totul SIGUR,nici eu nu credeam in sintagma aceasta in valtoarea suferintelor,insa,acum cred,din experienta.Ai sa vezi ca,atunci cand te vei astepta mai putin,va aparea si el.Insa,sa nu te mai gandesti profund la dezamagirea proprie,fiindca o apropii permanent de tine si nu o lasi sa se duca,astfel conferindu-i puterea ca sa te domine.Totul tine de tine si de intelepciunea si taria cu care tratezi lucrurile,restul vin in completarea lor.