post sau nu ?

[pitulicea]

Doamna icamilin
Multumesc foarte mult pentru cele scrise. Am citit cu atentie dar trebuie sa mai citesc ca sunt lucruri putin complicate cu termeni noi pentru mine.
Oricum am inteles ca de mosii de iarna e bine sa merg la biserica cu coliva, colaci, vin si alte bucate (de post?) in strachini pentru dat de pomana, dar si haine. Nu pot chema acasa ca nu prea cunosc lumea de pe aici, nu locuiesc in Ro. Sper sa vina saraci la biserica in acea zi. Stiu ca sunt cam doi-trei saraci care mai cersesc la usa bisericii la sfarsitul slujbei.
Asta vara de Sf. Maria am vrut tot asa sa dau de pomana dar n-am avut cui sa dau, pentru ca sarmanii nu au venit nefiind in acea zi duminica. Poate am fost pedepsita de Cel de sus ca nu am dat si o slujba, ci pur si simplu am vrut sa dau pachete de mancare de pomana. Pe mama o cheama Maria. Tare am mai fost necajita de asta.
Aici nu sunt oameni care sa vina sa ceara ca in Ro, acolo nu e o problema sa gasesti pe cineva sarman sa-i dai pomana. Dar pe mine lucrul asta ma streseaza de fiecare data cand vreau sa fac asa ceva.

[icamilin]

extras din "MINUNILE VREMURILOR DIN URMA"

" Irocika B. lucreaza la un chios in centru. Odata s-a apropiat de mine si mi-a spus:' Eu lucrez alaturi. Stiti, am visat pe tatal meu, era trist si l-am visat atat de clar incat si axcum il am inaintea ochilor mei...'
Eu am intrebat-o:
- Tatal tau este viu?
- Nu - a raspuns ea. Tocmai despre aceasta este vorba, ca a murit.
- Dar tu, Irocika, dai pomelnice pentru ' odihna sufletului?'
- Nu, cum se face asta?
I-am spus:
- Uite asa, scrie degraba, iar maine eu il voi da la biserica.
Irocika a scris pentru zilele de sambata si duminica.
Luni a venit in fuga la mine si cu emotie mi-a spus:
- Tata a venit iarasi, de data aceasta mi-a zis: " Unde ai umblat pana acum, de abia ti-ai amintit de mine? "
Ira s-a umplut de lacrimi, dar cu ajutorul lui Dumnezeu acum da pomelnic la biserica pentru toate rudele raposate. "

[patinina34]

Da, cei de dincolo au nevoie de noi, si noi trebuie sa fim prezenti.

[icamilin]

" Pana la anul 1054 Franta era ortodoxa, si Italia; toate tarile din lume eram o singura Biserica. Atunci catolicii s-au despartit de noi. Marea schisma papala cand s-au rupt de Biserica noastra pentru anumite reforme pe care le-au facut. Franta fiind ortodoxa, un preot din Franta avea un frate militar. Si au avut francezii razboi cu mauritanii. Mauritanii erau unde este Africa Franceza azi, dincolo de Gibraltar imediat, catre Liberia. Imparatia maurilor de pe vremuri. Si s-a dus armata franceza sa se bata cu maurii dincolo de Gibraltar, in Africa.
Fratele preotului acesta din Franta a mers si el, era militar intr-un regiment.Atunci nu erau tunuri ca acuma si mitraliere si avioane si bombe atomice, atunci se bateau cu sabiile, ca pe vremea lui Stefan cel Mare, cu sulita, cu arcul, cum era.
Si trecand armata franceza in \mauritania sa se lupte, a fost mare razboi intre armatele europene si cele din Africa. Si i-au batut francezii pe mauri, dar au luat maurii multi prizonieri francezi, pe care i-au dus in tara lor, printre care au luat si pe fratele acestui preot. Preotul era din Marsilia, portul Frantei, care este port la Marea Mediterana. Preotul n-a stiut ca fratele sau a caqzut prizonier, dar a vazut ca n-a mai venit si a intrebat pe ceilalti soldati, cand s-a terminat razboiul:
- Mai, dar pe fratele meu nu l-ati vazut?
Parinte, cred ca a murit, ca a fost mare macel. Stateau trupurile pe jos cum stau butucii, asa lupta a fost si cred ca a murit si el, saracul.
Preotul, ca frate al lui, a inceput sa-i faca 40 de Liturghii.Fratele preotului nu era mort, dar era prizonier si-l tineau in lanturi intr-o temnita, si erau mai multi legati acolo. Preotul facand Liturghia aici, cand era pe la ora 10 din zi, toate lanturile cadeau de pe fratele preotului, si ramanea dezlegat. Si ziceau ceilalti: - Ce este cu tine? De ce cad lanturile de pe tine? Faci farmece? Acela a zis: - Eu nu stiu farmece.
- Ei, nu stii farmece? Toate lanturile se rupeau si cadeau jos in fiecare zi la ora 10, aceia il legau cu alte lanturi. A doua zi si acelea, praf pe jos. Puneau altele. Praf. - Mai, mare fermecator! religie.
- Eu sunt crestin. Cred in Hristos. Eu farmece nu stiu, dar eu cred altceva. Fratele meu este preot in tara mea, in Franta, si eu cred ca el face Liturghii acuma si scoate particele pentru mine, crezand ca am murit. Si, ca daca as fi in iad, si acolo as fi dezlegat, nu numai de la voi. Si eu asta cred ca se intampla, ca numai asta inchipuie. dar nici eu nu stiu de ce?
- Si cat timp are sa se intample asa cu tine?
- Stiu ca la noi se fac 40 de Liturghii. Si o sa vedeti ca peste 40 de zile cad lanturile de pe mine.
- Dar ce-o sa se intample?
- Nici eu nu stiu ce-o sa se intample, dar stiu ca o sa scap din mainile voastre.
- Cum ? Nu scapi tu din mana noastra!
- Eu cred ca Dumnezeu ma scate si din iad, daca as fi fost in iad, pentru cele 40 de Liturghii, cu atat mai mult o sa ma scvoata din mana voastra de aici.
- Ai sa vezi ca te punem noi sub paza atunci!
Si au numarat aceia si n-au mai pus lanturi pe el.
- Degeaba le punem, ca la 40 de zile pica toate.
La 40 de zile erau atenti cu totii. Au pus santinele duble la porti su au pus lanturi pe el si paza. Paziti-l, mai, ca asta la 40 de zile pleaca de aici!
Si cum erau ei de paza deodata au vazut ca s-a desfacut acoperisul temnitei in doua si o mana l-a luat de perii capului si nu l-au mai vazut. Si unde l-au dus? La pus pe prispa casei, la Marsilia, intr-o clipa de vreme.
Si atunci aceia s-au intrebat: - Ce s-a intamplat, mai?
- A venit Hristos al lui, caci am vazut o mana. ( Ei nu stiau. Era ingerul Domnului). L-a luat dintre noi. Toti am cazut tremurand. Nu putea nimeni sa se tina pe picioare.
- Si pe unde?
- Prin acoperisul temnitei, si temnita s-a inchis inapoi.
Acela a spus:- Vedeti voi cat de mare-i credinta crestina? Vezi ce putere are Hristos al lor? Iaca, mai cat l-ati pazit voi si l-a luat cand a vrut. Si preotul cand l-a vazut i-a zis:
- Mai, frate, mai, ai venit? Mie mi s-a spus ca ai murit. Chiar azi am terminat 40 de Liturghii pentru tine si am scos ultima particica pentru sufletul tau.Si atunci a zis cel scapat :
- Bine ai facut, frate, ca daca eram in iad, ma scoteai si de acolo. Daca am fost pe pamant m-ai scos din temnita. Sa-ti dea Dumnezeu tie plata, dar uite cum a fost cu mine. Si i-a spus istoria cu lanturile si s-a scris si asta. Aceasta despre puterea celor 40 de Liturghii.

[andrei91]

foarte frumoase "povestioarele" !