Psaltirea in versuri

[cristiboss56]

Catre Tine când strig, Doamne, ridicând privirea-n stele,- / Tu auzi-ma, din slava-Ţi, Soarele dreptatii mele ! / Tu ajută-ma cu mila-Ti, intunericul sa sparg / Si, din marea mea strâmtoare, Doamne, scoate-ma la larg ! / Fiîi oamenilor lumii,-voi, a vânturilor pleavă, - / Pana când, cu rautate, defăima-veti a mea slava? / Pana când, desertăciunea veti iubi intotdeauna, / Ocoli-veti adevarul si veti căuta minciuna ? / Când cu ochii plini de lacrimi, glasul meu ridic spre Domnul, / Dumnezeu, din slava-I nalta, imi aude iute plânsul ! / Când ma rog, cerându-I mila , El asculta a mea ruga / Si-nţelege ca eu pururi ii sunt credincioasă sluga ! / Tremurati de-a Lui mânie, si nu mai urmati păcatul ! / Spuneti inimilor greşul, când la somn va cheamă patul ! / Si-n voi tacă-acele patimi ce vor iute sa va poarte / Sufletul in cea mai neagra si pe vesnicie moarte ! / Jertfe mari jertfiti dreptatii, pâna nu va prinde somnul / Si nădejea voastra toata puneti-o numai in Domnul / Multi ziceau , cu indoiala, afundându-se -n păcate ; / Cine oare poate noua fericirea să ne-arate ? / Dar atunci, stralumintata, peste-a omenirii vale, / Tu ai coborât privirea si lumina fetii Tale ! / Si de mila Ta, Stapâne, mi-ai dat cel mai mare semn, / Când belsug ai dat la altii : grâu, si vin si untdelemn ! / Drept aceea, eu in pace, las sa ma cuprinda somnul, - / Că nadejdea mea cea mare, nu mi-o pun decât in Domnul !