Despre Judecata

[Marius22]

[SIZE=2]Pastrand intotdeauna inaintea ochilor duhovnicesti Infricosatoarea Judecata ne putem intoarce de pe calea pacatului pe calea virtutii. Numai pe acesta cale, cea de-a doua, dobandim "haina de nunta", adica harul Duhului Sfant, fara de care nu ne vom putea face partasi nuntii ceresti si cinei celei duhovnicesti. Asa cum spune Sfantul Simeon Noul Teolog, nu ne mantuim miluind pe unul, dar ne trimite in foc dispretuirea unuia. Prin urmare, fata de cuvintele "am flamanzit si am insetat" nu trebuie sa fim cu luare aminte o singura data, nici macar intr-o singura zi, ci intreaga viata.[/SIZE]

[georgeval]

Criteriul judecatii lui Dumnezeu va fi participarea sau neparticiparea noastra la suferinta semenului nostru prin care ne intampina Hristos. Prin faptele milosteniei devenim si noi "mainile lui Dumnezeu intinse catre oameni", ca doar prin taina Botezului am devenit madulare ale Trupului lui Hristos.

[cristiboss56]

Evanghelia acestei duminici ( 22 februarie ) , ne indeamnă şi ne cheamă ca impreunând credinţa cea dreaptă cu fapta cea bună să ne facem impreună- lucrători cu Dumnezeu la implinirea mântuirii noastre. Evanghelia din această duminica atrage atenţia că nu vom fi judecaţi după "haina noastră" ci după faptele noastre. Să nu uităm cele spuse de Sfântul Marcu Ascetul " neâmplinirea poruncilor vine din necrdinţă , şi că, in măsura in care crezând, lucrăm poruncile, lucrează şi Duhul Sfânt in noi roadele sale ". Tot el spune : "Drept aceea , o , omule, care ai fost botezat in Hristos, dă numai lucrarea pentru care ai luat putere . . . Celor botezaţi li s-a dăruit harul in chip tainic ; dar el lucrează in ei pe măsura implinirii poruncilor . "

[costel]

In Evanghelia de la Ioan, Mantuitorul spune: "Cine asculta cuvantul Meu si crede in Cel ce m-a trimis pe Mine, are viata vesnica si la judecata nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viata". Deci, vor fi si oameni care vor fi la judecata, ca si cum n-ar merge la judecata. Pentru ca daca au trait o viata asa cum vrea Dumnezeu, inseamna ca judecata pe ei nu-i va nelinisti nici inainte de judecata, nici in momentul venirii acesteia.

[patinina34]

Da, a fost frumos zi la biserica!!!
Lasatul la carne!!!

[Marius22]

Ascultam ieri Evanghelia care s-a citit la Sfanta Liturghie in care ne-au fost puse inainte criteriile Judecatii de Apoi: "flamand am fost si (nu) Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si (nu) Mi-ati dat sa beau; strain am fost si (nu) M-ati primit; gol am fost si (nu) M-ati imbracat; bolnav am fost si (nu) M-ati cercetat; in temnita am fost si (nu) ati venit la Mine".

Judecata se arata infricosatoare inca de acum, cand constientizezi ca multe alte fapte alegi sa savarsesti in viata, tocmai aceste fapte fundamentale ignorandu-le. Atat timp cat nu-L intrezarim in chipul semenului pe Hristos, nevoile sale concrete, se vor lovi intotdeauna de refuzul nostru sau de propria noastra ignoranta.

[Kyrie Eleison]

Pace sa avem!

In predica sfintei liturghii din duminica ce tocmai a trecut, preotul, facand referire la subiectul in discutie, a spus cateva lucruri mari. Imi permit sa vi le impartasesc si voua intrucat sunt cuvinte de mare pret.
Mai intai, Dumnezeu este cu mult mai presus de firea omeneasca si astfel mintea noastra nu va izbuti niciodata sa-L priceapa ori sa-L inteleaga in mod deplin. Dintre nenumaratele atribute divine pe care I le putem descoperi lui Dumnezeu, cele ce stralucesc cel mai puternic sunt "dragostea" si "mila", al doilea decurgand firesc din primul. Se spune ca Dumnezeu, in decursul a 24 de ore, petrece 1 ora pe tronul dreptatii, iar restul de 23 de ore le petrece pe tronul milei.
Sfantul Isaac Sirul spunea, aparent in mod revoltator, ca "Dumnezeu este nedrept". Potrivit sfantului, Dumnezeu este nedrept caci daca ne-ar judeca intr-adevar cu dreptate, cu dreptatea pe care o meritam si care ni se cuvine, atunci nu s-ar mantui niciun suflet omenesc ("caci toata dreptatea noastra inaintea Ta este ca o carpa lepadata..."). Insa Dumnezeu este "nedrept" si nu ne aplica rigorile sau procedura unei judecati pamantesti, ci mai cu osebire ne judeca pe noi cu nemarginita Lui MILA. Ne judeca dupa ratiunile unei judecati superioare, "nedreapta" in raport cu justitia argumentelor si a dovezilor incriminatoare, ce ne condamna in mod clar si evident. Ne judeca dupa o justitie luminata de universul intelepciunii Lui, o justitie in care "iubirea acopera multime de pacate", iar legea iubirii si legea milei sunt mai presus de legea dreptatii. In acest sens, al infinitei Lui milostiviri, iata ca spune Sf. Isaac Sirul ca Dumnezeul nostru este unul "nedrept".
Acelasi preot mai spunea si ca indoiala din suflet ca "OARE Dumnezeu ma va ierta pentru aceste grele pacate ale mele...?" este prin sine insasi un pacat ce striga la cer. Indoindu-ne de iubirea si mila lui Dumnezeu, care este grabnic iertator, punand sub semnul intrebarii iertarea pe care El o ofera neconditionat, rupem legatura de dragoste dintre noi si El. Ne indoim de insasi natura Sa divina "iubitoare" si "atotiertatoare". Trebuie sa credem cu tot sufletul ca pacatele noastre ne vor fi iertate, de ne vom pocai pentru ele si, mai mult, sa fim SIGURI ca ele se vor ierta. Pentru ca, nu-i asa, Dumnezeul nostru este unul nedrept si preamult ne iubeste ca sa nu ne ierte...
O judecata a sufletului asteptata in speranta fericita a Lui Dumnezeu, Care ne va intinde bratele de dor de noi, fiii Sai instrainati si rataciti pe planeta asta, si nu o judecata asteptata in nelinistea si teama perpetue de un "tribunal divin infricosator", care ne va da noua dupa dreptatea noastra. Vai noua de ni s-ar da fiecaruia dupa dreptate, vai noua!
Calea spre El e batatorita de altii inaintea noastra, portile Imparatiei sunt deschise, Dumnezeu asteapta plin de iubire sa ne reunim cu El dupa judecata. Fie numele Lui binecuvantat!

[costel]

În prealabil postat de Marius22

Ascultam ieri Evanghelia care s-a citit la Sfanta Liturghie in care ne-au fost puse inainte criteriile Judecatii de Apoi: "flamand am fost si (nu) Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si (nu) Mi-ati dat sa beau; strain am fost si (nu) M-ati primit; gol am fost si (nu) M-ati imbracat; bolnav am fost si (nu) M-ati cercetat; in temnita am fost si (nu) ati venit la Mine".

Parintele Coman spunea ca prin aceste cereri de la noi - sa hranim pe cel flamand, sa cercetem pe cel in temnita ... se arata cat de putin ne cere Dumnezeu ca sa ne mantuim. Si spune in continuare ca atunci cand vom vedea ca am fi putut sa castigam raiul cu foarte putin efort, judecata devine infricosatoare. Si e adevarat ca este infricosator sa vezi ca ai pierdut raiul pentru ca nu ai dat o paine celui flamand, un pahar cu apa celui insetat sau o haina celui lipsit.