Cat sa ma rog?

În prealabil postat de Agkelos

Eu am fost ateu o perioada foarte lunga de timp pentru ca toate intrebarile care le aveam primeau raspunsuri nesatisfacatoare, sau chiar stupide in unele cazuri.

da, inteleg, dar intrebarea nu e bine pusa in cazul de fata... ca doar ateii nu se roaga, nu-i asa?

În prealabil postat de mirelat

dar intrebarea nu e bine pusa in cazul de fata...

ma refer la intrebarea care da titlul topicului, care mie mi se pare pusa in bataie de joc. ca si intrebarile adresate "userilor" ulterior.

[Agkelos]

Nu exista ateu 100% ci doar oameni care nu sunt siguri in ceea ce cred. Deci o intrebare nu e niciodata hotarata. Poate fi o intrebare pusa in bataie de joc, important e sa primeasca un raspuns bun. Un raspuns bun pentru un ateu e o sansa de mantuire pentru sufletul lui. Poate in momentul de fata un raspuns bun nu il ajuta cu nimic, dar important e sa fie acolo pentru ca Dumnezeu nu doarme ci in continuu ne lasa cate o dovada ca e langa noi indiferent de cat suntem de credinciosi. Dumnezeu ii ofera o sansa fiecaruia sa se pocaiasca. E important ca omul atunci cand se intoarce la Dumnezeu sa gaseasca oameni care sa ii raspunda la toate intrebarile, ca sa-si poata face putina curatenie intre idei.

Despre importanţa rugăciunii, ea spunea aşa:

- Lumea se ţine cu rugăciunea. Dacă măcar o oră va înceta rugăciunea, şi lumea va mai înceta să existe. Şi mai ales este nevoie de rugăciunea de noapte. Ea îi este plăcută lui Dumnezeu mai mult decât celelalte.

- Cea mai mare şi mai grea nevoinţă este a te ruga pentru oameni. Trebuie să fii răbdător, să te rogi, să te nevoieşti, fără a te lăsa influenţat de ceva, oricât ai fi de certat şi bârfit. Există bârfire din stânga, de la cel viclean, dar există şi din dreapta - de la cei apropiaţi. Ambele sunt grele, dar sunt folositoare şi chiar necesare. Toate cele ce ni se trimit trebuie să le împlinim înaintea Ochiului lui Dumnezeu, cu gândul la Maica Domnului, cu inima spre Dumnezeu. Nu e nevoie de nevoinţă exterioară, ci, mai mult ca orice, de curăţirea inimii. Să nu-ţi permiţi niciun fel de viclenie, să fii deschis cu oamenii. Şi să nu-ţi închipui nimic despre tine.

În prealabil postat de mirelat

ma refer la intrebarea care da titlul topicului, care mie mi se pare pusa in bataie de joc. ca si intrebarile adresate "userilor" ulterior.

Nu-i nimic, Mirela. Intreband, va afla si cat de importanta e rugaciunea, si ca nu se roaga destul.

Nu cat sa ma rog; ci cum sa ma rog si cand sa ma rog.

[zoridezi]

Iata ce spune Parintele Cleopa:
http://www.youtube.com/watch?v=I3RwPwvh8uA

[costel]

Nu stiu de ce apar astfel de intrebari: "cat sa ne rugam?" Nu-i exlus ca peste cateva zile sa ne intrebam: "cat trebuie sa stau cu propriul meu copil?", "cat timp sa-mi petrec cu sotia?" ....

Eu fie ca spun o rugaciune, fie ca spun mai multe, niciodata nu-mi pun problema timpului la rugaciune. Ma bucur ca vorbesc cu Dumnezeu. A te intreba "a fost de ajuns cat m-am rugat?", echivaleaza cu a te intreba "a fost de ajuns Doamne cat am stat cu tine?" Iar ultima intrebare da dovada de absenta a lui Dumnezeu in rugaciune.

[zoridezi]

De preferat ar fi sa ne rugam cat mai mult, precum si in sport, daca nu faci antrenament destul nu reusesti sa atingi o anumita performanta.... desigur ca mai mult conteaza calitatea decat cantitatea, dar pentru a ajunge la calitate trebuie sa iti dai silinta si sa faci totul cu rabdare si nadejde ca Dumnezeu ne va asculta ruga...

[costel]

La calitate nu ajungi decat daca esti constient ca vorbesti cu Dumnezeu. Multi desi sunt constienti ca spun o rugaciune, nu sunt constienti ca prin ea vorbesc cu Dumnezeu. Nu se pun intr-o alta stare, de frangere a inimii. Suntem impietriti, de aceea nu-l simtim pe Dumnezeu.