Despre contemplatie

[cristiboss56]

În prealabil postat de Anca-Miha

Ne spune Talasie Libianul:
12. Nu va inceta mintea sa se invarteasca in jurul placerilor pana ce nu se va indeletnici cu contemplatia, dupa ce va fi pus stapanire pe trup.

Ce este deci contemplatia?

Interesant subiect, mai ales ca nu mi-am pus intrebarea , ce este contemplaţia . La prima vedere, ea , contemplaţia nu poate fi , decât in stăpânirea de sinte şi-n aruncarea grijii lumeşti ce se poate dobândi in timp , prin multă rugăciune , post şi dragoste adevărată de Dumnezeu. Curâţirea minţii de cele nefolositoare şi despătimirea trupească sunt esenţiale . Contemplaţia, cred că-i vorbirea gândului şi sufletului cu Dumnezeu, dar greu se ajunge, de nu se face o "deparazitare" totală de cele nefolositoare şi perturbatoare ale vieţii noastre.

[alx]

Ce este contemplatia? Este plimbarea gandului printre cele facute de Dumnezeu, bucuria la momentul privirii atente, si sentimentul de siguranta, cand descoperim ca in orice lucru e o poarta catre El.

[georgeval]

În prealabil postat de alx

Ce este contemplatia? Este plimbarea gandului printre cele facute de Dumnezeu, bucuria la momentul privirii atente, si sentimentul de siguranta, cand descoperim ca in orice lucru e o poarta catre El.

In scrierile filocalice, contemplatia este sinonima cu iluminarea sau cunoasterea, insa Sfintii Parinti nu vorbea de o cunostere stiintifica, in sensul ca Dumnezeu este asemenea unui obiect, El este chiar subiect al cunosterii- deoarece il cunostem prin El "intru lumina Ta vom vedea lumina". Atunci pentru Sfinti Parinti cel mai potrivit sens pentru contemplare este cel de vedere duhovniceasca.

[turneai]

inainte de a vorbi de contemplatie ar trebui sa cunoastem cele 2 etape de dinaintea ei ,anume :despatimirea,desavarsirea apoi iluminarea sau contemplatia.cei interesati pot gasi mai multe intr-un manul de mistica.dar pana acolo ar trebui sa ne preocupe despatimirea.

[cristiboss56]

În prealabil postat de turneai

inainte de a vorbi de contemplatie ar trebui sa cunoastem cele 2 etape de dinaintea ei ,anume :despatimirea,desavarsirea apoi iluminarea sau contemplatia.cei interesati pot gasi mai multe intr-un manul de mistica.dar pana acolo ar trebui sa ne preocupe despatimirea.

Tot topicul Pocăinţa este adresat cu precădere luptei cu patima, pentru că Pocăinţă fără despătimire este o veritabilă Fata Morgana. Trecem peste etapa despătimirii , discutatâ şi răsdiscutată. Aplicatibîlitatea stă in fiecare in parte, adică , aplicarea teoriei in practică . Aici, Anca a pus o intrebare limpede şi foarte clară !

[georgeval]

În prealabil postat de turneai

inainte de a vorbi de contemplatie ar trebui sa cunoastem cele 2 etape de dinaintea ei ,anume :despatimirea,desavarsirea apoi iluminarea sau contemplatia.cei interesati pot gasi mai multe intr-un manul de mistica.dar pana acolo ar trebui sa ne preocupe despatimirea.

Din cate stiu, ordinea este alta. Si anume: Purificarea de patimi; contemplarea; desavarsirea sau indumnezeirea. Ascetica si mistica - Staniloae.

[Traditie1]

Cred ca prin contemplatie Parintii nu înteleg toti acelasi lucru. Asta nu pentru ca experientele duhovnicesti autentice ar fi diferite de la om la om ci pentru ca întelegerea semnificatiei propriilor experiente si posibilitatea sistematizarii teoretice si transmiterii învataturii despre ele e un proces îndelungat. Arhimandritul Sofronie spune ca au trecut ani (poate zeci de ani) de când a avut primele experiente ale vederii pacatului (si apoi a Luminii necreate) si pâna când sa înteleaga ce se petrece cu el si sa poata vorbi despre asta.

Prin contemplatie, în mistica crestina rasariteana cred ca în general se înteleg vederile duhovnicesti, fie ale pacatului, fie ale harului.

Contemplatia e un proces care presupune receptorul, adica omul, si lucrul contemplat. Ea nu este accesibila omului prin propriile puteri fiindca Dumnezeu nu se arata când vrea si crede omul (asa cum se înseala penticostalii sau budistii (ultimii neavând conceptul de Dumnezeu ci de absolut)) ci numai când vrea El. Este ceva ce depinde de vointa libera a lui Dumnezeu.

Contemplatie poate fi numita si întelegerea sau intuirea, "vizualizarea" exclusiv intelectuala a unor lucruri, asa cum este folosit cuvântul în literatura.

Iata ce spune arhimanritul Sofronie despre contemplatie:

http://www.crestinortodox.ro/cuvinte...1-contemplatia