Remember

[cristiboss56]

Matroana slujea unei femei evreice pe nume Pautilla. Stăpâna Sfintei Muceniţe, mergea zilnic la sinagogă. Matroana refuzând de fiecare dată să intre impreună cu Pautilla in sinagogă neâmpărtăşind credinţa acesteia. Pautilla a aflat in cele din urmă că Matroana , slujnica ei, se ducea in schimb la o biserică creştina. Pautilla a ordonat ca slujnica ei, să fie inchisă patru zile şi să fie bătută pentru credinţa ei in Hristos. Cu toate chinurile la care a fost supusă, Sfânta Muceniţă Matroana nu a renunţat nici o clipă la credinţa ei. După multe zile de detenţie, sufletul ei a plecat la Hristos. Pautilla a hotărât să arunce trupul neânsufleţit de pe zidurile inalte ale inchisorii. In momentul acela Pautilla a căzut de pe zidurile inchisorii şi a murit pe loc. Credincioşii au ingropat cu mare cinste Moaştele Sfintei Matroana din Tesalonic.
_ Tot astăzi 27 martie 2009, Biserica face pomenirea : Sfântului Cuvios Chirie din Apro ; a Sfinţilor Mucenici Filet Sinicliticul, cu soţia lui, Lidia , şi cu cei patru fii ai lor : Macedon, Teopred, Corind şi Amfilohiu ; a Sfinţilor Mucenici Ioan şi Baruh ; a Sfântului Prooroc Anania ; a Sfântului Cuvios Pavel, episcopul Corintului ; a Sfântului Cuvios Eutihie şi a Sfântului Cuvios Ioan din Licopolis.

[cristiboss56]

Astăzi la ora 11 la Paraclisul Mitropolitan Sf. Ioan Teologul din Chişinău s-a oficiat un Te Deum in memoria Sfatului Ţării care au votat Actul Unirii , Basarabiei cu patria mamă, Romania.

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Matroana slujea unei femei evreice pe nume Pautilla. Stăpâna Sfintei Muceniţe, mergea zilnic la sinagogă. Matroana refuzând de fiecare dată să intre impreună cu Pautilla in sinagogă neâmpărtăşind credinţa acesteia. Pautilla a aflat in cele din urmă că Matroana , slujnica ei, se ducea in schimb la o biserică creştina. Pautilla a ordonat ca slujnica ei, să fie inchisă patru zile şi să fie bătută pentru credinţa ei in Hristos. Cu toate chinurile la care a fost supusă, Sfânta Muceniţă Matroana nu a renunţat nici o clipă la credinţa ei. După multe zile de detenţie, sufletul ei a plecat la Hristos. Pautilla a hotărât să arunce trupul neânsufleţit de pe zidurile inalte ale inchisorii. In momentul acela Pautilla a căzut de pe zidurile inchisorii şi a murit pe loc. Credincioşii au ingropat cu mare cinste Moaştele Sfintei Matroana din Tesalonic.
_ Tot astăzi 27 martie 2009, Biserica face pomenirea : Sfântului Cuvios Chirie din Apro ; a Sfinţilor Mucenici Filet Sinicliticul, cu soţia lui, Lidia , şi cu cei patru fii ai lor : Macedon, Teopred, Corind şi Amfilohiu ; a Sfinţilor Mucenici Ioan şi Baruh ; a Sfântului Prooroc Anania ; a Sfântului Cuvios Pavel, episcopul Corintului ; a Sfântului Cuvios Eutihie şi a Sfântului Cuvios Ioan din Licopolis.

*Mâine 28 martie 2009, Biserica face pomenirea Sfântului Cuvios Ilarion cel Nou.
+pomenirea morţilor.

[cristiboss56]

* - 1899 : Guglielmo Marconi a realizat prima legătură telegrafică fără fir intre Anglia şi Franţa.
* - 1907 : Aflat la Paris, Constantin Brâncuşi, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să părăsească atelierul acestuia, rostind celebrele cuvinte : "Sub umbra unui stejar nu poate creşte decât iarbă. " Tot din acel an, Brâncuşi a renunţat la modelajul tradiţional, lucrând direct in piatră.

[cristiboss56]

Sfântului Cuvios Ilarion cel Nou. Ilarion s-a călugărit de tânăr, dând dovadă de multă râvnă şi infrânare. După ce a fost hirotonit preot , a fost ales după un timp egumen al Mânăstirii Pelichit din Asia . A trăit in perioada lui Leon Isaurul (717-741 ) şi a fiului lui pe nume Copronim ( 714-775 ). Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou a pătimit foarte mult pentru icoanele ce le avea la Mânstire. In Joia Mare , un grup de ostaşi au năvălit in mânăstire, l-au bătut pe Ilarion şi apoi l-au exilat.
Tot azi : - Sfântul Cuvios Ştefan , Mărturisitorul, făcătorul de minuni şi a Sfântului Iordion, unul din cei şaptezeci de ucenici ai Domnului.

[cristiboss56]

Cuviosul Marcu, episcopul Aretuselor, in perioada împăratului Constantin cel Mare ( 306-337 ), s-a remarcat prin dărâmarea multor temple ale idolilor şi în locul acestora a zidid Biserici creştine. In perioada impăratului Iulian Apostatul ( 361 - 363 ) , Biserica a avut mult de suferit , iar creştinii au fost prigoniţi. Din porunca lui Iulian, episcopul Marcu a fos prins şi supus la chinuri grele. Mulţi păgâni s-au convertit la creştinism, văzând curajul şi tăria Sf. Marcu.
*Tot astăzi, Biserica face pomenirea : - Sf.Mucenic Chiril, diaconul ; a Sfinţilor Mucenici Ioan, Varahisiu şi a nouă mucenici , impreună cu dânşii ; a Sfântului Cuvios Eustaţiu, episcopul Chiului Bitinei ; a Sfinţilor Apostoli, dintre cei şaptezeci : Sosten, Apolo, Chifa şi Epafrodit ; şi a Sfântului Diadoh, episcopul Foticeii , în Epir.

[cristiboss56]

<< Cu privirea aţintită în pământ, cu buzele crăpate şi sandalele scofâlcite de nisipul încins, secătuit de oboseală şi de lipsa apei, un adolescent de 16 ani păşea istovit, urcând pantele Muntelui Sinai, către mânăstirea din vârf. Hainele , deşi prăfuite, îi trădau originea nobilă, iar faptul că nu era însoţit de nimeni ar fi putut face pe unii să creadă că era unul dintre acei tineri rebeli care, din când in când, fugeau la mânăstirile din pustiu din cauza neânţelegerilor cu părinţii. Aşa au gândit monahii de la Mânăstirea "Sfânta Ecaterina" de pe Muntele Sinai. L-au primit cu bucurie, i-au dat să mănânce şi să bea, dar, din vorbă in vorbă, au înţeles că era vorba de un caz aparte. Tânărul nu venise în pustiu ca să atragă atenţia asupra lui, să dea o lecţie părinţilor, aşa cum urmăreau ceilalţi, dinaintea sa.
Era anul 595, iar pe tânăr il chema Ioan , supranumit mai apoi "Scărarul" sau "Sinaitul". Un nume pe care Biserica nu avea să-l mai uite vreodată. >> Biografia Sfântului Ioan Scărarul , este scrisă de monahul Daniel de la Mânăstirea Raithu, după câţiva ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului şi nu conţine multe date despre viaţa sa. Autorul "Scării" , este considerat ca unul dintre cei mai mari sfinţi ai Bisericii, ce este pomenit in fiece an pe data de 30 martie. De menţionat că "Scara", Sfântului Ioan a inspirat una dintre cele mai cunoscute teme din iconografia creştină, ce o putem admira in numeroase biserici : "Scara raiului".

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

<< Cu privirea aţintită în pământ, cu buzele crăpate şi sandalele scofâlcite de nisipul încins, secătuit de oboseală şi de lipsa apei, un adolescent de 16 ani păşea istovit, urcând pantele Muntelui Sinai, către mânăstirea din vârf. Hainele , deşi prăfuite, îi trădau originea nobilă, iar faptul că nu era însoţit de nimeni ar fi putut face pe unii să creadă că era unul dintre acei tineri rebeli care, din când in când, fugeau la mânăstirile din pustiu din cauza neânţelegerilor cu părinţii. Aşa au gândit monahii de la Mânăstirea "Sfânta Ecaterina" de pe Muntele Sinai. L-au primit cu bucurie, i-au dat să mănânce şi să bea, dar, din vorbă in vorbă, au înţeles că era vorba de un caz aparte. Tânărul nu venise în pustiu ca să atragă atenţia asupra lui, să dea o lecţie părinţilor, aşa cum urmăreau ceilalţi, dinaintea sa.
Era anul 595, iar pe tânăr il chema Ioan , supranumit mai apoi "Scărarul" sau "Sinaitul". Un nume pe care Biserica nu avea să-l mai uite vreodată. >> Biografia Sfântului Ioan Scărarul , este scrisă de monahul Daniel de la Mânăstirea Raithu, după câţiva ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului şi nu conţine multe date despre viaţa sa. Autorul "Scării" , este considerat ca unul dintre cei mai mari sfinţi ai Bisericii, ce este pomenit in fiece an pe data de 30 martie. De menţionat că "Scara", Sfântului Ioan a inspirat una dintre cele mai cunoscute teme din iconografia creştină, ce o putem admira in numeroase biserici : "Scara raiului".

Reprezentarea picturală a operei Sfântului Ioan Scărarul infăţişează o scară aşezată pe pănânt şi sprijinită pe ceruri. Pe ea inaintează monahii, pentru a ajunge la Hristos, Care-i întâmpină la capul superior. De jurul imprejurul scării mişună diavolii, care ţintesc cu săgeţi ori agaţă cu arcane pe monahii ce nu sunt atenţi la viaţa lor duhovnicească. Ingerii păzitori sunt şi ei prezenţi , incurajându-i pe cei aflaţi in grija şi apărarea lor.