Suferinta ne face mai buni sau mai rai?

În postarea anterioară am vrut să arăt cât de pricepută sunt în a mânui cuvintele,şi mulţi fac aceasta cu mare pricepere dar în realitate sunt un om cu limite pe care suferinţa în prima fază mă umple de revoltă,de neputinţă şi de câte alte păcate.
Este anevoie să primeşti o încercare senin şi chiar fericit căci fierea noastreă pământească ne ţine legaţi de cele lumeşti de care ne lipim sufletul şi este anevoie să ni-l dezlipim.

Dorina, cand ai o boala sau o suferinta de orice fel, spuneti: "am meritat cu prisosinta acest lucru, si chiar mai mult de atat", in loc sa te revolti. Repeta de multe ori si pana la urma devine modul tau de a privi lucrurile. Dar cred ca stii acest lucru...

[Marius22]

In mod paradoxal, credinta noastra ortodoxa este definita deopotriva de suferinta si de bucurie, de moarte si inviere. Numai printr-o credinta profunda si numai in Biserica putem transforma suferinta in bucurie, deoarece atunci cand suferinta lui Hristos este si a mea, iar cand suferinta mea este si a lui Hristos, ea este de fapt bucurie.

Dar de multe ori, in suferinta fiind, atunci cand Hristos ne spune: Veniti la mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi, noi ramanem indiferenti. Aceasta indiferenta naste in suflet singura si adevarata suferinta, aceea care urmeaza unei vieti fara Hristos.

Cum sa mai vorbim noi despre martirii si mucenicii din primele secole, care-si dadeau viata pentru Hristos, cand noi, in prezent, nu mai putem nici macar trai pentru EL?

M-a impresionat o poezie scrisa de Radu Gyr, un poet care au suferit mult in temnitele comuniste.

Ruga

Doamne, fa din suferinta
Pod de aur, pod inalt.
Si din lacrima, velinta
Ca-ntr-un pat adanc si cald.

Din nelegiuiri nedrepte
Roade faca-se si vin.
Din infrangeri, scari si trepte,
Din caderi, urcus alpin.

Din veninul strans in cana
Fa miresme ce nu pier.
Si din fiecare rana
O cadelnita spre cer.

Si din orisice dezastru
Ori crepuscul strans in piept
Doamne, fa lastun albastru
Si fa zambet intelept.

Suferintele mari cred ca ne pot sfinti sau ne pot dezumaniza. Cele mici ne pot inrai, ne pot afecta si sanatatea, daca nu ni le asumam duhovniceste. Oare suntem noi mai importanti decat Iisus? Nu. Cel Ce ne-a zidit ar fi putut evita suferinta daca S-ar fi gandit mai mult la El decat la noi. A suferit din dragoste pentru noi. Cred ca modul cum este asumata suferinta defineste caracterul uman.

Cand s-a anuntat sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, un soldat entuziast a inceput sa sara-n sus de bucurie si sa danseze facand niste piruete, avand bratele larg deschise. Preocupat de dansul sau, l-a lovit din greseala pe un general care se apropia de grupul respectiv de soldati. Sodatul respectiv s-a ingalbenit de frica. Dar generalul i-a spus zambind: ,,Bucura-te ca n-ai dat peste un plutonier, ca vedeai tu ..."

Dumnezeu sa ne ajute sa valorificam duhovniceste fiecare lectie de viata pe care ne-o da Dumnezeu cu un rost!

În prealabil postat de Anca-Miha

Dorina, cand ai o boala sau o suferinta de orice fel, spuneti: "am meritat cu prisosinta acest lucru, si chiar mai mult de atat", in loc sa te revolti. Repeta de multe ori si pana la urma devine modul tau de a privi lucrurile. Dar cred ca stii acest lucru...

Vreau dragă Anca să-ţi amintesc că atunci când deschid un topic nu o fac pentru că aş avea eu personal nelămuriri legate de acel subiect(asta nu înseamnă că le ştiu pe toate) ci pur şi simplu doresc să ştiu ce gândesc fraţi creştini mai sporiţi sau mai puţin sporiţi decât mine referitor la subiectul respectiv.
Săptămâna care urmează culminând cu ziua de joi ne pune înainte cele trei ipostaze ale suferinţei.Iisus Hristos care este răstignit pentru păcatele noastre(sacrificiul suprem),tâlharul care în ultima clipă îşi câştigă mântuirea şi tâlharul care rămâne acelaşi tâlhar şi pe cruce.
Nu vreau să supăr pe cineva dar am văzut oameni care fiind bolnavi în faza terminală aveau o ură cumplită pe tot ce era viu în jurul lor.
Eu nu cunosc cât de tare sunt în credinţă dar mă rog bunului şi milostivului Dumnezeu să mă întărească în momente de grea încercare căci încă sunt om şi trăiesc printre oameni.

Te rog sa ma ierti, Dorina draga, dar am presupus ca tu stii aceste lucruri; deci cele scrise de mine erau mai mult pentru cei, care inca deplang situatiile in care ajung sa sufere .

[windorin]

Suferinta lui ION o face pe MARIA sa'l iubeasca si mai mult.
Si suferinta MARIEI o face si mai iubita si ascultata de catre copiii ei.

Deci, suferinta poate fi si o crestere in iubire, nu numai in rabdare.

În prealabil postat de Anca-Miha

Te rog sa ma ierti, Dorina draga, dar am presupus ca tu stii aceste lucruri; deci cele scrise de mine erau mai mult pentru cei, care inca deplang situatiile in care ajung sa sufere .

Te rog să mă ierţi dacă te-am supărat cu ceva ai un suflet mare şi vrei să zideşti prin cele ce spui dar eu, încă mă lupt cu neputinţele mele.Doamne ajută!

Va multumesc ca m-ati luminat in privinta saptamanii luminate. Era si logic, dar eu cu logica vad ca stau cam rau.

[heaven]

Suferinta cand ne este data este cu un scop precis si anume de a invata din lectiile care ne sunt servite prin intermediul ei.
Daca nu invatam,ba,mai mult,ne inraim,inseamna ca am suferit degeaba si cu siguranta lectiile se vor repeta pana vom reusi sa trecem la un alt nivel de intelegere al lucrurilor.