Danion Vasile-Crucea preoteselor
În privința tinerilor care, dorindu-și preoția, își caută fete pentru însurătoare trebuie să fac o observație personală: am avut colegi care, grăbindu-se să primească preoția, s-au căsătorit fără a avea timp să își dea seama dacă fata este potrivită pentru a fi preoteasă. După căsătorie, și-au dat seama că s-au pripit. O fată nu trebuie luată de soție numai pentru că tânărul vrea să devină preot.
Trebuie luată de soție o fată care are calitățile necesare pentru a fi preoteasă, și nu numai atât: trebuie luată o soție care, înainte de a fi preoteasă bună, va ști să fie o soție bună. Cum ar putea deveni peste noapte o preoteasă bună o femeie care nu a știut să fie o soție bună?
Am în minte exemplul unuia dintre cei mai buni colegi ai mei de facultate. S-a căsătorit, dorindu-și din toată inima să fie preot. Un tânăr virtuos, iubitor de Dumnezeu. Dar, după căsătorie, au apărut neînțelegeri între el și soția sa. Înainte de a fi hirotonit, s-a pus problema divorțului. Chiar dacă nu au divorțat (și poate îi va ajuta Dumnezeu să rămână împreună, și să meargă împreună pe calea cea bună), totuși sunt aproape de acest pas. Dacă ar divorța, el nu mai poate fi preot de mir, așa cum își dorea.
|