Dacă mâine ar fi ultima zi din viaţa ta.

[costel]

Ce intrebarea grea: Daca maine ar fi ultima zi....

M-as intalni cu cei dragi. Dar ce sa le spun stiind ca de maine, nu mai pot vorbi. Cum sa-i imbrasisez, stiind ca de maine nu voi mai avea brate...

Mi-as lua copilul sa ma joc cu el, dar la ce sa joc sa ma opresc stiind ca de maine nu voi mai cunoaste jocul

Mi-as lua sotia de mana, as strange-o ca sa simta in mana ei, neincetat mana mea

Nu stiu, mi-e greu sa raspund. Sa spun ca m-as ruga, mi-ar trebui rugaciunea fierbinte, care sa arda din mine tot ce este necurat, dar cum, de vreme ce eu, nici macar nu am aprins focul in mine

Asa ca ma bucur ca Dumnezeu nu mi-a dat sa cunosc ultima zi. Sper sa plec din lume, placut lui Dumnezeu.

[anne]

[COLOR=#c00000]Dacă Dumnezeu mi-ar oferi încă o bucată de viată[/COLOR]
[COLOR=#c00000]de [/COLOR][COLOR=#c00000][COLOR=#c00000]Gabriel Garcia Marquez[/COLOR][/COLOR]
(Gânduri pe patul de moarte...)

[COLOR=#c00000]Dacă, pentru o clipă Dumnezeu ar uita că nu sunt decât o paiaţă de cârpă şi mi-ar oferi o bucată de viaţă, fără îndoială că n-as spune tot ceea ce gândesc, dar m-aş gândi la tot ceea ce spun.[/COLOR][COLOR=#c00000]
Aş aprecia valoarea lucrurilor, nu pentru ceea ce valorează, ci pentru ceea ce ele înseamnă cu-adevărat.
Aş dormi putin, n-aş mai visa deloc, căci prin fiecare minut când închidem ochii pierdem şaizeci de secunde de lumină.
Aş merge când ceilalţi se opresc, m-as trezi când alţii adorm.
Aş asculta când alţii vorbesc, şi aş savura o îngheţată bună de ciocolată.
Aş "trăi ca îndrăgostit de dragoste" [/COLOR]
[COLOR=#c00000]
Dacă Dumnezeu mi-ar oferi încă o bucăţică de viată, m-as îmbrăca simplu, as cădea în genunchi în fata soarelui, lăsându-mi goale corpul si sufletul.
Dumnezeule, dacă as avea o inimă, mi-as scrie ura pe gheaţă şi aş astepta primele raze de soare.
Cu un vis al lui Van Gogh aş picta pe stele un poem de Benedetti şi i-aş oferi lunii un cântec de Serrat.
Aş stropi trandafirii cu lacrimile mele pentru a simţi durerea spinilor şi sărutul roşu al petalelor.
Dumnezeule, dacă as avea o bucată de viată... n-as lăsa să treacă nici o singură zi fără să le spun celor pe care-i iubesc cât de mult îi iubesc.
Aş convinge fiecare bărbat, fiecare femeie că ei sunt preferaţii mei şi aş trăi ca îndrăgostit de dragoste.
Aş demonstra oamenilor cât se înşeală crezând că încetează să se îndrăgostească îmbătrânind, fără să ştie că încep să îmbătrânească atunci când încetează să se îndrăgostească!
I-as da aripi unui copil, dar l-aş lăsa să învete singur să zboare. [/COLOR]
[COLOR=#c00000]
"Când mă vor pune în cutie..." [/COLOR]
[COLOR=#c00000]
I-as învăta pe bătrâni că moartea nu vine odată cu bătrâneţea, ci cu uitarea. [/COLOR]
[COLOR=#c00000]
Am învăţat atât de mult de la voi, oamenilor! Am învăţat că toată lumea vrea să trăiască pe culmi, fără să stie că adevărata fericire constă în felul în care escaladezi muntele.
Am învăţat că atunci când nou-născutul strânge pentru prima dată, în pumnul lui mic, degetul tatălui, îl cucereşte pentru totdeauna.
Am învăţat că un om n-are dreptul să-l privească pe un altul de sus decât atunci când trebuie să se aplece pentru a-l ajuta să se ridice. [/COLOR]
[COLOR=#c00000]
E adevărat că multe am putut învăta de la voi, dar nu vor folosi la mare lucru, deoarece, când mă vor pune în această cutie, vai, voi fi mort…[/COLOR]