Imi place sa cred ca Dumnezeu merge cu mare atentie prin ultimele locuri de pe pamant, tot cautand sa aprinda cate o inima cu iubire dumnezeiasca. Si reuseste, iar atunci cand reuseste, intoarcerea acelei inimi spre El devine de neclintit, sfintenia fiind pe cale sa caracterizeze acea viata.
Hristos trecea pe la vama, si cauta sa aprinda inima oricui si'ar fi dorit catusi de putin, macar si din simpla curiozitate, sa stie cate ceva despre EL. Si reusea, asa cum a reusit cu "Matei vamesul", Evanghelistul de mai tarziu. Tot asa, El mergea si pe strazi mai laturalnice, caci gandesc in sinea mea la faptul ca femeia cea cu scurgere de sange nu mergea pe strazile principale, unde evreii ar fi putut'o ocara mult.
"Nu cei sanatosi au nevoie de Doctor, ci cei bolnavi." Si unde sunt cei bolnavi, mai cu seama? Oare nu in ultimele locuri de pe pamant, unde pacatul prinde atatea suflete?! Acolo unde se inmultesc pacatosii, acolo se aduna si Dumnezeu intre ei, ca macar pe unul sa mai ridice, cu dragostea Sa, pana la sfarsit.
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36)
|