Despre manie

În prealabil postat de Fani71

Am si eu o intrebare de la cei mai experimentati duhovniceste.
Se pare ca mania nu trebuie invinsa pur si simplu prin abtinere, pentru ca daca nu esti atent si nu esti destul de inaintat duhovniceste poti sa o pastrezi in tine si sa te acresti, sau sa rabuineasca toata deodata si sa faci mai mult rau. Atunci mai bine sa ii dai drumul si pe urma sa iti ceri iertare, poana ajungi sa mai progresezi interior in blandete si dragoste si sa nu mai simti nici nevoia sa rabufnesti. Energia care iesea inainte prin manie se foloseste atunci la facerea lucrurilor bune.
Ce ziceti de teoria asta?

Mania se indeparteaza de om prin post si Sf. Impartasanie. Cine tine posturile din an, ajunge la un moment dat nemanios.
Cand ne supara cineva, in loc de riposta, mai bine indreptat mai intai gandul la Dumnezeu; El ne intareste si neda gandul cel bun.
Metoda cu rabufnitul e din psihologie.
Invatatura primita aici pe forum, si care provine de la un calugar: cand te maniezi iese un balaur pe gat, care daca are cale libera, preia cearta si o dirijeaza cum vrea el. De aceea e bine, cand simtim ca iese acest balaur, sa-l impingem inapoi, sa ne linistim si sa pastram noi controlul.