Remember

[cristiboss56]

Cuviosul Teodor a fost ucenicul Cuviosului Pahomie cel Mare şi a fost stareţ în Tabena Egiptului. S-a născut în Tebaida de Sus , din părinţi creştini şi , la vârsta de 12 ani, la sărbătoarea Botezului Domnului, s-a retras de la masă îmbeşugată , ascunzându-se de oameni, a postit până seara, rugându-se lui Dumnezeu să-l primească în slujba Sa.
La 14 ani , cu acordul mamei sale, a intrat într-o mănăstire. Auzind de sfinţenia vieţii Sfântului Pahomie, s-a dus la Tabena şi s-a numărat printre ucenicii acestui sfânt. Cuviosul Teodor a trecut la cele veşnice pe 16 mai 367 şi a rămas în Tradiţia Bisericii Ortodoxe ca un mare făcător de minuni.

[cristiboss56]

Andronic a propovăduit păgânilor pe Hristos şi a luptat împotriva închinării la idoli.
Despre el menţionează Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani: " Îmbrăţisaţi pe Andronic şi pe Iunias, cei de neam cu mine şi împreună închişi cu mine, care sunt vestiţi între apostoli şi care înaintea mea au fost în Hristos " ( 16, 7 )

[cristiboss56]

Sfântul Patrichie a trăit în primul secol creştin şi a fost episcopul cetăţii Prusa din Bitinia ( Asia Mică ) .
Episcopul Patrichie a fost pârât eparhului Iulie că este creştin. Chiar dacă eparhul a încercat să-l convingă să se închine la idoli , Sfântul Patrichie a rămas statornic în credinţa sa şi a fost condamnat la moarte, împreună cu Acachie , Menandru şi Polien.

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Sfântul Patrichie a trăit în primul secol creştin şi a fost episcopul cetăţii Prusa din Bitinia ( Asia Mică ) .
Episcopul Patrichie a fost pârât eparhului Iulie că este creştin. Chiar dacă eparhul a încercat să-l convingă să se închine la idoli , Sfântul Patrichie a rămas statornic în credinţa sa şi a fost condamnat la moarte, împreună cu Acachie , Menandru şi Polien.

" Dorind cu adevărat, o Patrichie , de Cel ce negrăit a întemeiat pământul pe mări , şi l-a gătit pe el cu râuri , înveţi prin dumnezeieştile tale graiuri, taina cea preaminunată a apelor celor fierbinţi. Din ale căror daruri dumnezeieşti , dă-ne şi nouă de sus acum apele cele mântuitoare, prin rugăciunile tale. Amin "

[cristiboss56]

Sfântul Talaleu a trăit în timpul împăratului Numerian ( 283 - 284 ) şi a fost doctor, tratând bolnavii fără să primească vreo recompensă.
Pentru că a refuzat să aducă jertfă idolilor, creştinul Talaleu a fost chinuit cumplit şi apoi ucis. Moaştele Sfântului Talaleu se găsesc în Biserica "Sfântul Agatonic" din Constantinopol, unde au fost numeroase minuni. Sfântul Talaleu este invocat în rugăciunile de la Sfântul Maslu şi de la sfinţirea apei.

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Sfântul Talaleu a trăit în timpul împăratului Numerian ( 283 - 284 ) şi a fost doctor, tratând bolnavii fără să primească vreo recompensă.
Pentru că a refuzat să aducă jertfă idolilor, creştinul Talaleu a fost chinuit cumplit şi apoi ucis. Moaştele Sfântului Talaleu se găsesc în Biserica "Sfântul Agatonic" din Constantinopol, unde au fost numeroase minuni. Sfântul Talaleu este invocat în rugăciunile de la Sfântul Maslu şi de la sfinţirea apei.

"Cu ploile sânguirilor tale, mare mucenice Talaleu, dumnezeieşte ai stins cuptorul necredinţei, şi acum cu râurile minunilor alungi multe feluri de boli, şi credincioşilor le dai sănătate prin dumnezeiescul har.
Pentru aceasta cu bucurie prăznuim dumnezeiască pomenire a ta , şi ţărâna trupului tău cu cinste o îmbrăţişăm . Amin "

[cristiboss56]

Împăratul Constantin, numit pe drept cuvânt şi cel Mare, rămâne în istoria Imperiului Român drept cea mai luminoasă figură a antichităţii şi cel mai magnific dintre toţi împăraţii Romei. Nici unul dintre împăraţii romani nu a putut realiza mai temeinic unitatea imperiului în momentul când atingea cele mai întinse frontiere. Constantin cel Mare a dezvoltat spiritul de unitate al armatei imperiale în care luptau toate neamurile din cuprinsul imperiului precum şi mulţi mercenari din afara imperiului. Dar toată strălucirea acestui împărat i-o dă însăşi viaţa lui, pe care a închinat-o Mântuitorului Iisus şi creştinismului din intreaga lume. A luptat zi de zi pentru afirmarea şi promovarea credinţei creştine, pentru organizarea bisericii şi mai ales pentru unitatea ei. A combătut toate acţiunile de diversiune ale şcolilor filozofice de rit antic şi a sprijinit în tot timpul pe conducătorii Bisericii lui Hristos, pe toţi credincioşii creştini. Împăratul Constantin cel Mare nu a fost creştin din naştere, pentru că el se botează în legea nouă abia când este pe patul morţii, dar în schimb a trăit toată viaţa ca un adevărat creştin practicant, căutând să înţeleagă chemarea legii noi şi să identifice toate înfăptuirile sale cu preceptele învăţăturii lui Hristos.
Împăratul Constantin nu uită nici un moment din viaţa sa, că este fiul celei mai credincioase femei, Împărăteasa mamă Elena, care nu s-a dezlipit nici o clipă din umbra icoanei Maicii Domnului. Iluminată de harul divin , Elena aduce în lumina întregii lumi Crucea Mântuitorului şi Mormântul sfinţit prin învierea fiului lui Dumnezeu şi Dumnezeul nostru. Constantin cel Mare şi buna sa mamă Elena, au răşpuns chemării lui Dumnezeu şi s-au supus acestui destin cu smerenie şi credinţă până în cel din urmă ceas al vieţii lor. Ei au crezut fără şovăire tot timpul şi s-au supus chemării sfinte care a apărut pe cerul luminos al Galiei " In hoc signo vinces" şi sub acest semn au biruit. Prin dragostea lor pentru Cel ce s-a jertfit spre mântuirea neamului omenesc şi prin toate faptele lor cu adevărat creştineşti, Constantin cel Mare si mama sa, Împărăteasa Elena, la răscrucile unor vitregii istorice şi de grele încercări, au adus pacea în Biserica lui Hristos şi au deschis larg porţile creştinismului spre veacurile ce vor veni.