Citat:
În prealabil postat de sophia
Va citesc de catava vreme pe voi, pe altii si ma intreb care este de fapt scopul credintei pentru voi.
Multi spun de mantuire. Adica voi credeti ca sa va mantuiti, si atat? Dar invers se poate (adica sa te mantuiesti pentru ca ai crezut si ca ai fost bun, fara sa tinzi spre asta neaparat)?
Mantuirea este scopul credintei? Dar nu se contrazice cu smerenia, ca doar inseamna mandrie si vrei ceva peste puterile si meritele tale?
Pentru mine notiunea de mantuirea e cam confuza. Stiu ca este o stare ideala, de lipsa de pacate si de sfintenie la care tindem.
Dar nu stiu daca asta ar trebui sa ne fie un scop.
Noi traim si avem nevoie sa credem pentru noi si pentru cei din jur. Avem nevoie de acesti parinti din ceruri (Tatal, Fiul Sfantul Duh, Fecioara Maria ca mama buna) si de credinta in ei pentru a putea trai in pace. Ei ne ajuta si ne mangaie, ei ne pedepsesc cand gresim, ai lor suntem.
Daca mantuiesc sau nu, sau ce va fi dupa, nu stiu. Eu stiu ce trebuie sa fac aici, atat.
Credinta ma ajuta sa fiu mai buna, sa-i iubesc si ajut pe altii, dar sfanta n-am sa fiu niciodata, fiind om.
|
Ortodoxia defineste mantuirea ca fiind procesul de indumnezeire a omului
noi am fost creeati de Dumnezeu cu acel chip spiritual care reflecta iubirea, pacea, bucuria, independenta de orice patimi , cazand in pacat omul a murdarit acest chip a rupt legatura cu Tatal
Astfel a fost nevoie de o refacere a acestei legaturi, omul a rupt-o dar nu a putut-o reface, a fost nevoie ca insusi Dumnezeu sa refaca aceasta legatura si prin Jertfa lui hristos ni sa deschis calea spre mantuire
Da draga Sophia, asta este scopul nostru ca fiinte creeate de Dumnezeu si care-l marturisim, mantuirea, refacereea chipului nostru firesc, Dumnezeu nu e acolo doar sa ne ajute in nevoi si sa ne pedepseasca la abateri, El e acolo sa ne pregateasca locul firesc in care trebuie sa fim in care ne este menirea sa traim alaturi de Tatal Ceresc
E o problema draga mea daca te numesti crestin si nu iti pui problema mantuirii, deoarece, ne-mantuirea sufletului este automat privarea de prezenta lui Dumnezeu
Pentru mantuire avem si credinta si nadejde si dragoste, Hristos e tinta noastra, de asta suntem indemnati sa urmam calea cea stramta ca sa fim ai Lui, sa fim in turma Lui, cine isi pune nadejdea doar in aceasta lume, doar in lucrurile de aici, mai are de lucrat la capitolul credinta, si relatie cu Mantuitorul Hristos