Ce inseamna pentru voi a trai in strainatate?

[ory]

Singura tara in care am stat mai mult a fost Japonia...sora mea sta acolo de peste 10 ani de zile, dar eu nu m-as adapta intr-o tara straina nici in ruptul capului, cu toate ca stiu sa le apreciez cultura si traditiile. Ca atare, m-am casatorit cu un roman absolut fara bani, in conditiile in care multi spuneau ca o sa am, probabil, copii cu ochi "oblici".
Banii aduc cea mai mare suferinta posibila pe pamant, in subconstientul beneficiului lor se ascund multe sacrificii care nu merita.

[Fani71]

În prealabil postat de ory

Singura tara in care am stat mai mult a fost Japonia...sora mea sta acolo de peste 10 ani de zile, dar eu nu m-as adapta intr-o tara straina nici in ruptul capului, cu toate ca stiu sa le apreciez cultura si traditiile. Ca atare, m-am casatorit cu un roman absolut fara bani, in conditiile in care multi spuneau ca o sa am, probabil, copii cu ochi "oblici".
Banii aduc cea mai mare suferinta posibila pe pamant, in subconstientul beneficiului lor se ascund multe sacrificii care nu merita.

Ai dreptate cu banii. Insa banii pot fi si o sursa de responsabilitate, defacere de bine, de bucurie pentru ai tai si pentru altii. Ca orice lucru omenesc sunt ambivalenti. Depinde ce punem pe primul loc: daca pe ei ii punem, sunt o otrava, daca il punem pe Dumnezeu si pe oameni, atunci pot fi o bienfacere.
Insa, totusi, nu de avantajele materiale ale strainatatii se vorbeste aici, cel putin nu asta vroiam eu sa zic cand am deschis topicul.¨;-)
Poti deveni bogat si in Romania, si poti fi sarac pastrand si in strainatate. Poti fi somer, poti avea o munca prost platita, sub calificari, etc. Este adevarat ca aici, in vestul Eurpoei, exista ajutor social si ajutor de somaj din care s epoate trai cat de cat decent, dar umilinta poate fi mare de a trai din el, cateodata.

[LapetiteMoc]

Se asociază ideea de a trăi în străinătate cu ”a avea bani”. Oh, numai Bunul Dumnezeu știe că mulți din cei care au plecat au vrut să trăiască departe de corupție, într-o societate în care să fii respectat și tratat ca o ființă umană, unde munca și meritele profesionale să-ți fie recunoscute.

În țară mi s-a cerut o sumă uriașă ca să mă accepte un profesor la doctorat. În Franța am primit acceptul într-o săptămână, fără să mă cunoască și fără să-mi vadă nimeni ochii. Am trimis prin poștă toate documentele necesare, lucrările publicate (în franceză), proiectul pentru viitoarea teză cu argumentația necesară. Atât...

[costel]

Nu doar de coruptie pleaca romanul. Sunt foarte multe motive, unul din ele ar fi ca aici lucrurile sunt prost facute. Pentru lucrurile prost facute imi vine in minte un banc rostit de Dan Puric: "Badea Gheorghe trecea de 30 de ani un rau cu vacile prin acelasi loc. Intr-o buna zi vede, uimit, ca peste rau a aparut un pod de lemn. Zice in sinea lui: “Ba, astia au facut un pod”, dupa care trece tot prin apa. Dupa un timp, ajunge la pod si nea Ion, cu oile. Se uita si el perplex. Badea Gheorghe ii striga: “Ba, vezi ca astia au facut un pod!”. Si nea Ion trece cu oile prin apa. La un moment dat apare si Vasile impingand de zor o roaba. Badea Gheorghe si nea Vasile ii striga: “Ba, vezi ca astia au facut un pod!”. Vasile trece pe pod si, cand ajunge la jumatatea lui, se darama podul. In timp ce Vasile se lupta cu valurile sa iasa de sub grizi, badea Gheorghe si nea Vasile, impasibili, isi spun: “Noi i-am spus ca astia au facut un pod”."

Insa, ceea ce lispseste in "strainatate" e umorul romanesc.

[LapetiteMoc]

În prealabil postat de costel

Nu doar de coruptie pleaca romanul. Sunt foarte multe motive, unul din ele ar fi ca aici lucrurile sunt prost facute. Pentru lucrurile prost facute imi vine in minte un banc rostit de Dan Puric: "Badea Gheorghe trecea de 30 de ani un rau cu vacile prin acelasi loc. Intr-o buna zi vede, uimit, ca peste rau a aparut un pod de lemn. Zice in sinea lui: “Ba, astia au facut un pod”, dupa care trece tot prin apa. Dupa un timp, ajunge la pod si nea Ion, cu oile. Se uita si el perplex. Badea Gheorghe ii striga: “Ba, vezi ca astia au facut un pod!”. Si nea Ion trece cu oile prin apa. La un moment dat apare si Vasile impingand de zor o roaba. Badea Gheorghe si nea Vasile ii striga: “Ba, vezi ca astia au facut un pod!”. Vasile trece pe pod si, cand ajunge la jumatatea lui, se darama podul. In timp ce Vasile se lupta cu valurile sa iasa de sub grizi, badea Gheorghe si nea Vasile, impasibili, isi spun: “Noi i-am spus ca astia au facut un pod”."

Insa, ceea ce lispseste in "strainatate" e umorul romanesc.

Umorul românesc este într-adevăr specific...

[anna21]

În prealabil postat de LapetiteMoc

Se asociază ideea de a trăi în străinătate cu ”a avea bani”. Oh, numai Bunul Dumnezeu știe că mulți din cei care au plecat au vrut să trăiască departe de corupție, într-o societate în care să fii respectat și tratat ca o ființă umană, unde munca și meritele profesionale să-ți fie recunoscute.

În țară mi s-a cerut o sumă uriașă ca să mă accepte un profesor la doctorat. În Franța am primit acceptul într-o săptămână, fără să mă cunoască și fără să-mi vadă nimeni ochii. Am trimis prin poștă toate documentele necesare, lucrările publicate (în franceză), proiectul pentru viitoarea teză cu argumentația necesară. Atât...

Da.. sotul a patit ceva similar. De aceea am plecat. (Se pare ca in Romania degaba a demonstrat ca are rezultate profesionale exceptionale.. banii erau mai importanti). Asta este cu adevarat o mare problema: coruptia.
Dar nici asa nu este multumit. Desi pregatirea lui profesionala este apreciata (da, scoala romaneasca), banuiesc ca nici el nu poate pune "imigrarea" pe lista realizarilor. Inca mai speram ca ne vom intoarce..
Si Ory vorbea despre ceea ce-ti aduc banii (aici e un pic problematic, ca noi nu am trait in lipsuri in Romania).. aici am mai mult decat mi-am dorit (ma refer la partea materiala). Asa ca a fost un adevarat soc sa constat ca nu traiesc mult mai bine. Ma gandesc cata grija a avut Dumnezeu de mine sa plece urechea la dorintele mele ascunse si sa mi le indeplineasca doar ca sa ma invete ca acele lucruri nu conteaza!
Imi amintesc cand eram studenta si munceam (in Romania), strangeam ban peste ban sa cumpar ceva.. ce multumita eram cand obtineam acel lucru. Cand iti permiti multe (in limite normale si rezonabile, desigur) ajungi in situatia paradoxala ca nu mai vrei nimic si nu te mai multumeste nimic.

[ory]

Eu am pomenit de bani, pentru ca majoritatea romanilor care parasesc tara o fac pentru un trai mai bun, lucru, de altfel cunoscut si perceput ca atare.
Si eu am muncit afara pentru o situatie mai buna acasa, dar uneori ma gandesc ca am platit un pret prea dur dpdv psihologic pentru aceasta situatie, chiar daca cei care nu au o situatie materiala satisfacatoare considera ca este un moft sa fii nemultumit. Durerea este ca acest aspect nu-l putem intelege din experientele altora ci doar din cele personale, prin sacrificiu de sine.
Pe multe persoane plecarea din tara le marcheaza, le schimba categoric viata si mentalitatea, de multe ori intr-un sens nu tocmai pozitiv. Pana la urma si cariera poate reprezenta sursa materiala a situatiei.
De plecarea din tara ar fi foarte multe de spus...
Sora mea geamana este la o distanta de 15000 de km. departare de mine si uneori ma doare tare mult acest lucru. Imi doresc sa o vizitez intr-o dimineata, sa stam la barfa...sa facem ceea ce fac niste surori gemene, si tare imi este dor de ea, parca imi vine sa fac abstractie de distanta si sa merg la apartamentul alaturat sa-i bat la usa si sa-mi deschida ea. Nu se poate !
De ce atatea sacrificii pentru...chiar, pentru ce ?
Vom trai mereu departe, ne vom auzi periodic la telefon...vom albi, vom imbatrani si vom realiza ca "am trait atat de departe" unii fata de ceilalti. Cel mai greu lucru este atunci cand afli o veste proasta despre un deces. Atunci realizezi cel mai acut ce-nseamna sa traiesti departe de familie, de cei dragi, cat timp se pierde instrainandu-ne unii de ceilalti.
Chiar daca mi-a ramas o familie numeroasa acasa, atat de singura ma simt deseori...fiindca ea este "sarmaluta mea" (asa ne spuneau doctorii in spital dupa ce ne-am nascut prematur).
Pana la urma, ce-nseamna timpul ? Departarea ?...Omenia ?
...nu mai pot sa scriu, m-au napadit lacrimile.....

[LapetiteMoc]

Dragă Ory, ți-e greu fără sărmăluța ta, te înțeleg! Atât de frumos ai exprimat în cuvinte durerea ta, încât mi-au dat și mie lacrimile... Alină-ți sufletul cu Mântuitorul care nu ne părăsește niciodată, care bate mereu la ușa noastră, oriunde am fi ...

Te îmbrățișez!

http://www.youtube.com/watch?v=IXJKb0CNX-Q

[ory]

Multumesc, Lapetite !
Intr-adevar, Dumnezeu este Mangaietorul sufletelor noastre, El ne cunoaste fiecare fir de neputinta, dar si de bucurie in aceasta viata atat de trecatoare.
Te imbratisez si eu cu drag,
Ory

[MarinaAlca]

În prealabil postat de ory

Cel mai greu lucru este atunci cand afli o veste proasta despre un deces. Atunci realizezi cel mai acut ce-nseamna sa traiesti departe de familie, de cei dragi, cat timp se pierde instrainandu-ne unii de ceilalti...

Ca bine zici draga mea Ory... mi-am asumat teoretic acest risc, inainte de a ma decide pentru emigrare. Insa practic,nu doresc nimanui sa traiasca acele momente... mi-am luat la revedere de la dragul meu parinte, aflat pe patul de spital.... speram intr-o insanatosire miraculoasa, desi in mod tacit, prin acel "la revedere" stiam ca este pentru ultima oara cand ne vedem si simtim atingerea, aici, in aceasta existenta.
Si iata ca dupa alte 40 zile, am ajuns sa vorbesc despre tata, la timpul trecut.Clipele petrecute departe de familie, de parinti si frati, le "contorizez" drept viata irosita...... de multe ori, in fata TIMPULUI, ma simt ca pe o masa de ospat,unde o gura flamanda, se infrupta neincetat din vietile noastre... raman doar cicatrici, urme urate de dinti... cat s-a consumat si cat a ramas???
Dupa pierderea tatei, o singura dorinta arzatoare mai am... ca mama mea sa petreca cat mai mult timp alaturi de mine.
Cam scump este pretul ce trebuie platit atunci cand alegem STRAINATATEA.