Istorii cu talc

[cristiboss56]

Spunea odată părintele Părăian : << Patericul e îndemnător la rugăciune, dar nu la o rugăciune de program. E scris undeva , în Pateric :" Călugărul care se roagă numai când se roagă, acela nicidecum nu se roagă". Deci nu se roagă numai când se roagă de program, ci toată viaţa trebuîe să fie o rugăciune ; acel "Rugaţi-vă neîncetat", despre care ştim că l-a zis Sf. Apostol Pavel, ca îndemn : "Totdeauna să vă bucuraţi , neîncetat să vă rugaţi, pentru toate mulţumiţi". >>
Faptul acesta , de a te ţine de Dumnezeu, de a te gândi la Dumnezeu, de a-L avea pe Dumnezeu în prim-planul vieţii noastre, este de fapt, un mijloc de îmbunătăţire sufletească. Înmultind rugăciunea, înmulţim şi mijlocul de a ne apropia de Dumnezeu, de a ne observa pe noi înşine şi putând astfel înlătura gândurile rele.