Spre lauda Maicii Domnului +

[cristiboss56]

Mi-e frică , Maică , că-ntr-o zi / Voi pierde bruma de speranţă, / Că nu îmi voi putea păzi / În suflet, pacea de vacanţă. / Mi-e frică de al morţii ceas, / Ce ticăie şi-acum în mine, / Că aş putea să uit, să las / Tot ce e bun şi ce e bine. / Mi-e frică şi de Dumnezeu, / Când voi da ochii, la-ntrebare : / - De ce nu M-ai chemat la greu / Şi te-ai retras în întristare ? / Mi-e frică, de-aceea te chem, / Să îmi goneşti teama amară, / Să mă auzi cum plâng, cum gem, / Cu hohot de furtuni de vară. / Să-mi ţeşi o haină de minuni, / Care să-mi fie adăpostire. / Iar tuturor celor ce-s buni / Să le fii , Maică , ocrotitoare.