![]() |
![]() |
|
#191
|
|||
|
|||
![]() Citat:
"Cînd vă rugați, să nu bolborosiți aceleași vorbe, ca păgînii, cărora li se pare că, dacă spun o mulțime de vorbe, vor fi ascultați." (Matei 6,7) |
#192
|
||||||
|
||||||
![]() Citat:
"Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele Tatalui si al Fiului și al Sfântului Duh" Iata definiția pe care o dă Hristos termenului de "UCENIC": Luca 14.26"Dacă vine cineva la Mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe femeie și pe copii și pe frați și pe surori, chiar și sufletul său însuși, nu poate să fie ucenicul Meu." Luca 14.33"Așadar oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate să fie ucenicul Meu. " ce apostoli au dat sectele protestante lui Hristos? Domnule tricesimusquintus, dacă adventisti care vă îndobitocesc la adunare sunt evanghelizatori, atunci ce au fost sfantul Pavel, Andrei si ceilalti ucenici, Antonie și Theodosie de la Pecerska, Patrik Luminătorul Irlandei, Ioan Maximovici, multi altii și zecile de mii de călugări ce i-au urmat? Astept răspunsuri raportate la Biblie! Altfel o să rămân la concluzia că sunteți doar niște colportori ieftini de idei adventiste, pe care le putem găsi direct de pe siteurile adventiste dacă chiar ne interesează. Citat:
![]() ![]() ![]() Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
__________________
Singurul scop al vieții e mântuirea sufletului, pregătirea lui pentru a intra în Rai (sf. Calinic) |
#193
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Iar daca Hristos a dat un exemplu de rugaciune si Sfintii Parinti, urmasi ai apostolilor au compus rugaciuni catre Sfantul Duh de ex: Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului care pretutindeni esti si pe toate le implinesti, vistierul bunatatilor si datatorule de viata vino si te salasluieste intru noi si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste bunule sufletele noastre. Amin! Poti spune ca aceasta rugaciune e nebiblica?
__________________
Om rational este cel ce ingaduie sa fie indreptat. Iar cel ce nu ingaduie sa fie indreptat e neom caci s-a pogorat pe sine in randul dobitoacelor. (Sf. Antonie cel Mare) |
#194
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
Ba este, chiar asta inseamna termenul manastire in slavona, neogreaca, franceza si engleza: loc de claustrare. Lepadarea de lume o cere Hristos de la toti crestinii, nu numai de la calugari. Si hai sa fim seriosi, nu te poti lepada de lume (de patimile lumii, de rautatea ei, de tentatiile ei) ascunzandu-te de civilizatie. In singuratate ispitele pot deveni mai puternice. Iisus Se retragea departe de oameni doar pentru rugaciune si pentru putin timp, dupa care mergea printre oameni din localitate in localitate. . |
#195
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
|
#196
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Rugaciunea "Tatal nostru". I se mai zice si Rugaciunea Domneasca, pentru ca ea a fost data de Hristos ucenicilor Sai, cand acestia L-au rugat sa-i invete cum trebuie sa se roage (Luca 11, 1 s.u.). In Liturghiile ritului bizantin, Rugaciunea Domneasca este recitata in forma textului din Evanghelia dupa Matei 6, 9-13. Continutul ei are sapte cereri. Cele dintai trei se refera la Dumnezeu insusi si sunt expresia iubirii, respectului si supunerii filiale fata de El. In celelalte patru se cuprind cereri privitoare la trebuintele noastre temporale si in legatura cu mantuirea noastra. a) In legatura cu titlul sau formula de adresa "Tatal nostru", Sfantul Ioan Gura de Aur sublinia ca, Mantuitorul ne-a invatat sa ne rugam pentru toti; de aceea, El n-a zis "Tatal meu", ci "Tatal nostru, Care esti in ceruri..., painea noastra... da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam..., si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de oel rau", tocmai "pentru ca, stiind ca avem un Tata comun, sa incercam unii pentru altii o iubire frateasca... si, astfel, rugaciunea noastra sa se faca intr-un glas pentru tot corpul Bisericii indeobste si pentru ca fiecare sa aiba in vedere nu interesul sau, personal, ci pe al tuturor... El a voit sa ne rugam intotdeauna in comun, pentru ca sa ne invete sa fim continuu uniti, fara a ramane cea mai mica urma de vrajba ori de ura impotriva fratelui nostru". In Liturghiile ritului bizantin, precum si in celelalte Liturghii orientale, ca si in cea a vechiului rit galican, Rugaciunea Domneasca s-a recitat, potrivit obiceiului traditional, de catre intreaga asistenta, laolalta cu liturghisitorii, spre deosebire de Missa Bisericii Romano-Catolice, in care "Tatal nostru" este rostit sau cantat tot de liturghisitor, credinciosii cantand numai ultima cerere. Astazi instructiunile tipiconale din Liturghierele mai noi prescriu, atunci cand aceasta rugaciune nu este cantata de cor, sa fie spusa de strana sau de cel mai mare in rang dintre clericii care asista la slujba, credinciosii din biserica putand sa o spuna in acelasi timp fiecare intru sine. "Care esti in ceruri". Dumnezeu este necuprins si mai presus de toate. El, asa precum observa Pseudo-Dionisie Areopagitul, "nu este in spatiu, ca sa se poata spune ca lipseste din vreun loc sau ca trece dintr-un loc intr-altul... ; nu este in vreo parte, dar este pretutindeni". Deci, cand zicem "Care esti in ceruri", nu trebuie sa intelegem un loc anumit, pentru ca Dumnezeu nu este circumscris in timp si in spatiu. Spre deosebire insa de limbajul comun, in vocabularul religios si, deci, si in rugaciunea Domneasca, cuvantul "ceruri" ne da notiunea infinitului si intangibilitatii. "Sfinteasca-se numele Tau". Precum remarca Sfantul Maxim Marturisitorul, verbul "sfin-teasca-se" din prima cerere a Rugaciunii Domnesti are sensul unui vot religios, adica al unei fagaduinte sau promsiuni prin care fiii pamantesti ai Tatalui ceresc se angajeaza a face in asa fel ca, prin toate manifestarile lor, numele lui Dumnezeu sa fie cinstit cu sfintenie. Gasindu-se pe aceeasi linie cu Sfantul Ciprian si cu Origen, Sfantul Maxim Marturisitorul lamureste mai departe ca, intrucat Dumnezeu ne este "Facator dupa fire si Tata dupa har, aceasta ne obliga ca, cinstind numele Nascatorului nostru dupa har, sa ne silim sa intiparim in viata noastra trasaturile Celui ce ne-a nascut, adica sa-I sfintim numele pe pamant, sa ne asemanam Lui ca unui Tata, sa ne aratam fii prin fapte si sa preamarim pe Fiul natural al Tatalui, pricinuitorul acestei infieri, prin tot ceea ce gandim si facem". b) In cererea a doua ni s-a poruncit sa ne rugam : "Vie imparatia Ta". Ne rugam, adica, pentru realizarea si desavarsirea in noi si printre noi a imparatiei lui Dumnezeu, despre care ne-a vorbit Fiul Sau (Luca 17, 21 si Matei 12, 28). Dorim deci sa nu fim dominati de pacat si de patimile trupesti, care intretin in noi omul pamantesc (Rom. 6, 12 si Col. 3, 5) si tirania duhului acestei lumi, ci sa se statorniceasca in noi si printre noi imparatia lui Dumnezeu. Sfantul Chirii al Ierusalimului : "Cine a auzit pe Pavel spunand : Sa nu mai domneasca pacatul in trupul vostru cel muritor (Rom. 6, 12), acela, curatindu-se pe sine insusi in fapta, in gand si in cuvant, va (putea) spune lui Dumnezeu : Vie imparaitia Ta". c)In continuarea cererii a doua si intr-o stransa legatura cu ea urmeaza cererea a treia :"Faca-se voia Ta pe pamant, ca si in cer". Mai inainte de a veni imparatia ce va sa fie la sfarsitul veacurilor, Dumnezeu ne-a poruncit "sa facem din pamant un cer, traind, vorbind si lucrand ca si cum am fi in cer... El vrea astfel ca, in asteptarea vietii viitoare, sa imitam chiar pe pamant viata ingerilor din ceruri", care executa intotdeauna in intregime, iar nu numai in parte, voia lui Dumnezeu. d)Dar noi suntem fiinte in trup si traim pe pamant, asa ca, potrivit naturii noastre, avem nevoie de hrana si de mijloace corespunzatoaret prin care sa sustinem corpul si deci existenta noastra. Era natural asadar ca Domnul sa ingaduie a ne adresa Tatalui ceresc, Cel ce "da hrana la tot trupul" (Ps. 135, 25), pentru a cere in rugaciunea data de El: "Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi". Aproape la toti Sfintii Parinti si la scriitorii bisericesti, care au comentat Rugaciunea Domneasca, aceasta de a patra cerere este aplicata si la Painea euharistica sau chiar numai la ea, "Painea vietii", "Painea cea vie, ce S-a pogorat din cer" (Ioan 6, 41, 48, 51), ca una ce "este spre paza fiintei noastre, ca aceea ce intareste si sfinteste trupul si sufletul". Aceasta extindere de sens este explicabila in Liturghie, intrucat rugaciunea "Tatal nostru" se recita in momentul imediat anterior impartasirii. Prin Rugaciunea Domneasca, suntem avizati ca dorintele din cererile prin care recurgem la ajutorul Providentei divine sa se limiteze la ceea ce ne asigura existenta zilnica. Ca atare, in viata de toate zilele, "sa ne aratam", asa precum se exprima Sfantul Maxim Marturisitorul, "mancand pentru a trai, iar nu traind pentru a manca". e) In al cincilea rand ne rugam : "Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri". Avem astfel in primul rand prilejul de a ne umili, adica de a incerca un sentiment de smerenie, deoarece, intrucat cerem sa ni se ierte greselile, implicit marturisim ca fiecare din noi suntem supusi pacatului. Mijlocul de a obtine iertare este lasat in puterea noastra si el consta in a ierta altora, ca sa ni se ierte si noua. In cererea a cincea suntem facuti judecatorii hotararii de iertare a propriilor noastre pacate, potrivit legii inscrise in Evanghelia Domnului : "Cu ce judecata veti judeca, cu aceea veti fi judecati, si cu ce masura veti masura, cu aceea vi se va masura" (Matei 7, 2). f) Ne rugam mai departe : "Si nu ne duce pe noi in ispita". Este a sasea cerere pe care o facem. Precum suntem incredintati de diferitele texte ale Sfintei Scripturi, viata decurge in lume in mijlocul tentatiilor (Iov 7, 1 ; Ps. 17, 30 ; 23, 19 ; Matei 4, 1-10 ; Marcu 1, 12-13 ; Luca 4,2-12 ). Virtutea se verifica, intr-adevar, prin rezistenta si biruinta repurtate asupra ispitelor (Ps. 25, 2 ; 65, 9,11 ; II Cor. 12, 7), iar imparatia lui Dumnezeu se cucereste de cei ce se lupta sa o obtina (Matei 11, 12 ; Luca 16, 16). Ispita in sens de incercare sau verificare si intarire a virtutilor are ca scop perfectionarea si deci mantuirea, in planul divin, ispita este, cu alte cuvinte, un mijloc pedagogic sau educativ. g) A saptea cerere "Ci ne izbaveste de cel rau" urmeaza ca o intarire si completare a celei precedente. Caci, precum observa Sfantul Chiril al Ierusalimului, daca cuvintele "Nu ne duce pe noi in ispita" ar fi avut sensul de a nu fi ispititi, Domnul n-ar fi spus "ci ne izbaveste de cel viclean". Izbavirea de cel rau trebuie inteleasa sensul ca, atunci cand ne gasim stramtorati, sa nu ne simtim parasiti, ci sa luptam impotriva lui fara a deznadajdui (II Cor. 4, 8). De aceea, in aceasta ultima cerere, ne rugam lui Dumnezeu sa ne ajute sa-l biruim pe cel rau ori de cate ori ajungem obiectul sau tinta atacurilor lui. |
#197
|
|||
|
|||
![]()
respectati Sfanta Scriptura sau faceti slalom printre versete cum va cade mai bine?
Anul trecut am avut o discutie de circa 3.5 ore cu un penticostal, care, cu biblia in mana incerca sa ma convinga de justetea si caracterul pur scripturistic al sectei din care face parte (apropos, este unul dintre "turistii" care a luat la rand 2-3 secte pana si-a gasit "locul"), dupa trei ore si jumatate a expirat toate argumentele de care era capabil si a izbucnit in plans zicand ca ortodoxia are argumente mult mai puternice si mai obiective. Nu stiu in ce masura are taria sa recunoasca public sau macar scris cele afirmate atunci, dar in momentul in care iesi din comuniunea cu Hristos si intri in ceata ereticilor o biblioteca intreaga nu-ti ofera argumentele pe care le ofera Duhul Sfant... |
#198
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
|
#199
|
|||
|
|||
![]()
[quote=tricesimusquintus;168358]Bine ar fi sa respectam intreaga Sfanta Scriptura...
de ce te fofilezi sub acoperirea unui verset care avea cu totul alta destinatie? |
#200
|
|||
|
|||
![]()
În prealabil postat de tricesimusquintus
E adevarat. Nu este litanie sau poezie, insa devine cand e repetata de altii pe de rost fara a simti ceea ce te rogi: "Cînd vă rugați, să nu bolborosiți aceleași vorbe, ca păgînii, cărora li se pare că, dacă spun o mulțime de vorbe, vor fi ascultați." (Matei 6,7) Mantuitorul a RASPUNS ucenicilor care L-au intrebat cum sa se roage "Tatal Nostru" este raspunsul Lui si atunci nu poti veni sa-l invoci pe Matei, in cazul de fata, al carui cuvant avea cu totul si cu totul alta destinatie. |
![]() |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Influente ortodoxe in gandirea penticostala romaneasca | ioanna | Secte si culte | 138 | 18.02.2012 15:26:35 |
O colega de-a noastra de forum... | dorinastoica14 | Umanitare | 20 | 17.06.2011 21:19:11 |
Pentru o colega deosebita Anica | mara2008 | Slujba inmormantarii | 13 | 01.04.2011 04:09:15 |
Biserica Speranta Vietii Targoviste - O alta ramura penticostala | petrut-angel | Secte si culte | 35 | 17.11.2010 10:36:19 |
prietena penticostala | ionell | Generalitati | 26 | 17.11.2010 10:35:27 |
|