Forumul nostru II (sau de ce se judeca ortodocsii unii pe altii)

[anna21]

În prealabil postat de antoniap

Am citit aceasta istorioara intr-o carte pentru copii intitulata ,,Istorioare duhovnicesti''. Pustnicii aceia nu au vrut sa fie originali. Ei ajunsesera pe trepte inalte in practicarea rugaciunii inimii. Erau in primul rand smeriti, dar aveau o traire aparte in rugaciune. Sfintii Parinti au stabilit noua trepte ale Rugaciunii lui Iisus. Iar pustnicii respectivi , conform acestor Scrieri, ajunsesera pe ultima treapta, la care ajung foarte putini. Ei si-au dedicat viata rostirii acestei rugaciuni.

Aceasta rugaciune nu are o forma fixa. Acest lucru am vrut sa-l evidentiez. Intr-o forma simpla, ei se rugau Preasfntei Treimi in loc sa pomeneasca numele lui Iisus: ,,Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul."

Nu vreau sa crezi ca polemizez cu tine, inteleg ce spui.
Eu am vrut doar sa subliniez ca smerenia este cea mai importanta.
Poate gresesc, dar cred ca poti sa te rogi oricat, daca nu ai smerenie totul este in zadar.
Undeva citisem (cred ca Ierom. Seraphim Rose povestea) ca un american crestin ortodox se ruga cu rugaciunea inimii si dimineata, inainte de a face orice, se ruga de mii de ori si se simtea sporit duhovniceste! Intr-o dimineata au sosit lucratori sub balconul lui sa repare ceva, iar el, tulburat in tipicul rugaciunii, a ajuns sa arunce cu ghivecele de flori in ei. Cam asta e.