Formalism si fariseism in credinta

[costel]

Am auzit undeva spunandu-se ca noi avem pacatele in spate. Nu le vedem, iar ceilalti nu-si vad pacatele pentru ca le poarta ca si noi. Ceea ce vedem, sunt doar pacatele altora. Cand vom ajunge sa le purtam in fata, adica sa fim constienti de ele si sa depunem tot efortul in a scapa cat mai repede de ele, fariseimul si formalismul isi vor cauta o alta casa.

[anaana71]

În prealabil postat de costel

Am auzit undeva spunandu-se ca noi avem pacatele in spate. Nu le vedem, iar ceilalti nu-si vad pacatele pentru ca le poarta ca si noi. Ceea ce vedem, sunt doar pacatele altora. Cand vom ajunge sa le purtam in fata, adica sa fim constienti de ele si sa depunem tot efortul in a scapa cat mai repede de ele, fariseimul si formalismul isi vor cauta o alta casa.

cand o sa le avem in fata, o sa ne uitam sa vedem care are pacatul mai mare ca al nostru, ca noi sa ne linistim sa spunem ca ale noastre sunt mai mici.
este foarte greu cu constientizarea pacatului. de fapt toti suntem constienti ca pacatuim, dar avem senzatia ca noi pacatuim mai putin si aproape nu se vede. cineva zicea: da' ce, am omorat pe cineva? adica, asta e pacat, nu ca: am barfit, am trecut nepasatori pe langa un sarman, nu ne rugam, suntem insensibili, ne certam, ne uram, etc. sunt prea pesimista?

[dani2004]

Este o pilda in Pateric despre un avva care plangea cand isi aducea aminte ca furase cateva pere in copilarie.

[andreicozia]

În prealabil postat de dani2004

Este o pilda in Pateric despre un avva care plangea cand isi aducea aminte ca furase cateva pere in copilarie.

...si ce-l oprea sa se duca 40 ani mai tirziu si sa le inapoieze?. Conf. Sf Printi: daca le returnezi cu parere de rau ti se sterge pacatul, si cu asta te linistesti!

[dani2004]

În prealabil postat de andreicozia

...si ce-l oprea sa se duca 40 ani mai tirziu si sa le inapoieze?. Conf. Sf Printi: daca le returnezi cu parere de rau ti se sterge pacatul, si cu asta te linistesti!

Bine spunea cine spunea "cine are urechi de auzit".

[vsovi]

În prealabil postat de dani2004

Este o pilda in Pateric despre un avva care plangea cand isi aducea aminte ca furase cateva pere in copilarie.

posibil ca ishi daduse seama ca pacatul lui era mai grav decat al lui Adam, caci lui Adam berele i le daduse Eva ademenita de sharpele, iar el dupa ce s-a saturat shi i s-au deschis pupilele, cand a auzit chemarea Domnului s-a ascuns dupa un sofism sofisticat... pregatindu-shi pledoareia shi sustzinand ca defapt el a ascultat... dar daca a ascultat de ce avea nevoie sa-shi ascunda oqqqululhul in tufe? in boschetzi?

[MariS_]

În prealabil postat de costel

Am auzit undeva spunandu-se ca noi avem pacatele in spate. Nu le vedem, iar ceilalti nu-si vad pacatele pentru ca le poarta ca si noi. Ceea ce vedem, sunt doar pacatele altora. Cand vom ajunge sa le purtam in fata, adica sa fim constienti de ele si sa depunem tot efortul in a scapa cat mai repede de ele, fariseimul si formalismul isi vor cauta o alta casa.

Costel, fariseul are desaga in fata, numai ca e plina cu pietre!
Formalistul are si el desaga in fata, doar ca e plina cu citate!

[costel]

În prealabil postat de MariS_

Formalistul are si el desaga in fata, doar ca e plina cu citate!

Ai dreptate, cred ca de formalism vom scapa numai atunci cand vom ajunge la trairea lui Dumnezeu. Din pacate, cunoasterea noastra cu privire la Dumnezeu este bazata de cele mai multe ori doar pe discurs si citate.

În prealabil postat de costel

Ai dreptate, cred ca de formalism vom scapa numai atunci cand vom ajunge la trairea lui Dumnezeu. Din pacate, cunoasterea noastra cu privire la Dumnezeu este bazata de cele mai multe ori doar pe discurs si citate.

Cine ne impiedica sa luam aceste discursuri si citate in serios si sa actionam ca atare, atunci cand facem si cel mai marunt lucru, adica intotdeauna? Oare nu asta inseamna sa punem inceput bun in fiecare zi?

Sa valorificam cele citite, folosindu-le in deciziile noastre zilnice si de fiecare clipa.

[costel]

În prealabil postat de Miha-anca

Cine ne impiedica sa luam aceste discursuri si citate in serios si sa actionam ca atare, atunci cand facem si cel mai marunt lucru, adica intotdeauna? Oare nu asta inseamna sa punem inceput bun in fiecare zi?

Sa valorificam cele citite, folosindu-le in deciziile noastre zilnice si de fiecare clipa.

Bine ar fi ca fiecare cuvant bun sa produca in noi dorinta de faptuire a binelui. Nu spun ca nu sunt astfel de persoane, numai ca de cele mai multe ori, noi asezam cuvintele in minte si nu in inima. Rationalizam taina lui Dumnezeu, nu-L traim. Ceea ce am dorit sa spun e ca in loc sa alergam dupa citate, ar fi bine sa alergam dupa rugaciune, dupa vorbirea cu El.