![]() |
![]() |
|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
Multumesc pentru raspunsuri si linkuri.
Am citit deocamdata pe cel al lui Costel, dar stiu si engleza si voi citi cand voi avea putin timp liber si pe cele puse de Speranta. Foarte bun articolul de pe acest site (linkul lui Costel). Am gasit raspunsurile si am aflat ceea ce banuiam. Nu Iisus ci institutia bisericii si sinoadele au hotarat postul in forma actuala si nici nu au vrut, desi au existat propuneri, sa modifice ceva. Scrie acolo ca la inceput fiecare isi facea postul lui, 1-2 zile din saptamana, etc. Asa mi se parea mai corect. Pe urma biserica a impus o lege a ei si aceea f.aspra. Nu sse spune insa in articol nimic despre stabilirea listei de alimente de post (de ce astea si nu altele au fost alese pentru post). Este inca nelamurita situatia unor alimente care sunt vegetale, sunt de post si totusi sunt interzise in post: uleiul, vinul, pestele. Daca la vin am inteles, pentru ca este vorba de efectul consumului de alcool, la ulei chiar nu inteleg. Pestele iar este o dilema, pentru ca el, alaturi de paine a fost hrana binecuvantata de Iisus si inmultita, a fost si darul oferit apostolilor pescari, care din asta traiau si cu asta se hraneau. Pestele este unul din simbolurile crestinismului si totusi...nu este permis in post. Nu se spune nici de postul trupesc. Pe urma toate se raporteaza la postul lui Iisus. N-am inteles de ce se considera ca El a postit. Eu traiesc cu ideea ca Iisus a fost f.abstinent la mancare in general si nici nu prea avut ce sa manance. Nu stiu daca se spune undeva in Biblie (nu m-a preocupat sa retin acest amanunt), daca manca vreodata carne, lapte, branza. Nu stiu daca in vremea lor exista ulei (cum sa-l fi produs?). Apostolii sai erau si ei saraci si nu aveau decat pestele ca hrana. Iisus nu a fost preocupat de mancare prin misiunea sa. Mai este inca un aspect: al rezistentei la nemancare. Iisus si apostolii sai aveau puteri (fizice) mai mari decat oamenii de rand. Au rezistat la conditii aspre si la chinuri multe. Le era scris sa traiasca si sa reziste anumite perioade de timp, in functie de misiunea lor. Nu se spune nici ca ar fi bolit vreodata. Deci intre Ei si oamenii de rand este o mare diferenta si asta se uita. Legat de postul trupesc: eu inteleg rostul, dar numai partial. Si iar se pune intrebarea cine si dupa ce model l-a stabilit. Si pe urma iar...oamenii, recte biserica, l-a asprit si generalizat. Iisus si apostolii sai nu aveau legaturi trupesti, pentru ca nu aveau femei. Era mereu pe drum, abandonasera sotii (aceia care avusesera), iar Iisus se stie ca nu a avut in fiinta sa partea sexuala (casatorie, relatii trupesti, copii), pentru ca nu intra in misiunea sa. Si atunci nu se pune problema unui post la ei, in anumite perioade, ci a unei abstinente de tip monahal. Astea sunt gandurile mele legat de post. Mai citesc si celelalte linkuri. P.S Eu nu stiu ca iudeii sa posteasca. Au alte forme de alimentatie si retinere (cosher). |
#2
|
||||
|
||||
![]()
Sophia, ai multe intrebari si tare amestecate.
![]() Cum sa nu fi existat ulei acum 2000 de ani? Nu trebuie nu stiu ce utilaje moderne pentru a extrage ulei din masline. Apoi uleiul sau untdelemnul este mentionat de multe orin in Sf Scriptura in diferite contexte. De ce uleiul nu este de post? Fiindca mancarea gatita cu ulei este mai gustoasa, ceea ce nu corespunde cu ascetismul felului de post pe care vor sa il tina unii. Dar, si pacat ca nu se pune accentul pe treaba asta, postul fara ulei este un post aspru care se tine in manastire, dar regula nu se aplica postului mirenilor. Sigur, daca vrei sa mananci doar mancare fiarta si esti mirean, ai voie, dar daca nu poti/nu vrei, e ok. Cat despre cum s-a hotarat care alimente sunt de post si care nu sunt, cred ca s-a facut cumva logic. Sa mananci 40 sau 50 de zile doar carne si produse de natura animala este un dezastru total pentru sanatatea ta. Sa mananci doar legume, nu este, dimpotriva. Apoi de-a lungul istoriei carnea a fost, si inca este, un aliment daca nu de lux, oricum mai scump si mai de pret. Legumele in schimb le gasesti oriunde, si oricine si le permite. Asa ca daca cel care isi permite sa aiba carne la masa in fiecare zi renunta pentru o perioada, se considera ca este un fel de asceza din partea lui. |
#3
|
||||
|
||||
![]()
Si lactate daca mananci 2 luni in fiecare zi reprezinta tot "un dezastru" pentru organism?
|
#4
|
||||
|
||||
![]()
Cred ca da, daca mananci numai lactate 2 luni, nu cred ca o sa iti fie foarte bine. Daca le combini cu legume, fructe este ok.
|
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
In plus, alimentele care vin de la animale sunt mai consistente, au mai multe calorii, si ne ingreuneaza. Cand mananci legume te simti mai usor. Mai sunt si altele...
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii) |
#6
|
|||
|
|||
![]()
Da, cu lactate si legume si fructe este f.bine. Mai rezisti si este f.sanatos.
@Fani - cum adica, oamenii creati de Dumnezeu nu ucideau animale? In Rai, poate ca nu, pentru ca le dadea Dumnezeu sa manance ce le trebuia. Nu stiu daca scrie asa ceva in V.T. Dar omul de cand a aparut pe pamant a vanat si a mancat carne, lapte, oua, miere de albine. Si a trait si s-a inmultit si uite asa am ajuns si noi pe lume. A durat pana ce a descoperit toate legumele si fructele pe care le consuma astazi. |
#7
|
||||
|
||||
![]()
Vremea postului și a curățirii, nu numai depărtare de bucate, ci și izbăvire de păcate. Izbăvindu-ne, așadar, pe noi înșine de tot păcatul, să postim cu osârdie, știind că postul a întors hotărârea lui Dumnezeu. Așadar legea bisericească dinainte vestește postul, punând înainte ca propovăduire cu prea mare glas ceata proorocească și apostolească. Dar acesta cheamă nu numai pe bărbați și pe bătrâni, ci și pe femei și pe copii; înnoind tinerețile unora și schimbând firea în virtute bărbătească a altora. «Căci în Hristos Iisus nu este parte bărbătească și femeiască»(Gal. 3:21). Ca daruri de biruință pune înainte celor ce se luptă împărăția cerurilor și cunună pururi înverzită și viață veșnică de postim cu sfințenie, după fericitul Ioil proorocul, care spune: «sfințiți post, propovăduiți tămăduire, adunați pruncii care sug la sâni; preoților, plângeți înaintea altarului; chemați pe bătrâni. Să iasă mireasa din cămara ei și mirele din așternutul lui»(Ioil 2:15). Că sfânt e felul postului, fiind adus lui Dumnezeu cel sfânt de sfinți în chip sfânt. Pe toți îi cheamă, așadar, propovăduirea la luptă. Dar multă este diferența de viață și de vârstă a celor ce se luptă. Dar nu este lupta noastră cu sângele și cu trupul, ci cu începătoriile și cu stăpânirile și cu duhurile răutății. Căci cel ce are vrăjmași războinici văzuți, de e puternic, dă război împotrivă, iar de e neputincios, se mântuiește ascunzându-se; dar de are cineva războinici nevăzuți ce va face de nu va chema pe Dumnezeu în ajutor? Căci, de se culcă, aceia priveghează. Iar de se ascunde aceia dau război dinăuntru. Cumplit e vrăjmașul; îți aduce multe măiestrii după lupta iubirii de avere, a neînfrânării, a beției, a desfătării și a slavei deșarte. Stă asupră-ți și când dormi; căci nu se rușinează nici de legile somnului. Ce vei face, deci, cu acești vrăjmași mulți pe care-i ai? Vei săpa groapă? Însă și pe aceasta o sare. Vei pune șanț? Însă și pe acesta îl trece. Cum trebuie, deci, să te lupți? Cum trebuie să faci față la o astfel de urzeală? Căci nu e posibil nici să vezi pe cei ce te luptă. Ci se găsește ajutor mare: postul și rugăciunea. Căci prin acest chip sunt înfrânți demonii cei răi, mai răi decât vrăjmașii cei văzuți, precum învață Domnul pe ucenici când spune despre cel lunatic: «Acest neam cu nimic nu iese decât cu rugăciune și cu post»(Mt. 15:20). Mare bine este, deci, oamenilor postul, care hotărârea lui Dumnezeu a întors-o. S-a propovăduit în Ninive prăpăd peste trei zile și a biruit întoarcerea la Dumnezeu prăpădul. Căci amenințarea prăpădului a fost aruncată pentru întoarcere. Păcătoșii niniviteni cei bine-cunoscători, ascultând de Iona, care a propovăduit prăpădul, prin chipul postului au oprit amenințarea și cu doctoria mărturisirii și a rugăciunii au tras mântuirea.
Prin post a coborât Moise din cer Legea; prin post a ispăși pentru cei ce au făcut vițel. Prin post Ilie până la cer s-a înălțat, ținând ca armă a chibzuinței postul; post de bucate și depărtare de păcate. Căci, de postește gura, iar mâinile răpesc cele străine, vei auzi: «Nu acest post l-am ales, spune Domnul»(Is. 51:5). Dacă te depărtezi de bucate și bârfești pe fratele tău, vei auzi: «Nu ce intră în gură spurcă pe om, ci cele ce ies»(Mt. 15:11). Curat să fie, așadar, pântecele de bucate și mintea de păcate. Să fie potrivite cele dinăuntru cu cele dinafară. Nici trupul să nu se îngreuneze cu mâncărurile, nici sufletul să nu se mânjească cu răutățile; ca Dumnezeul tuturor să ne lucreze pe noi vrednici de împărăția cerurilor în Hristos Iisus, Domnul nostru
__________________
|
#8
|
||||
|
||||
![]()
POSTUL - PĂZITORUL SĂNĂTĂȚII NOASTRE
Săracilor, primiți postul, tovarășul vostru de casă și de masă! Slugilor, primiți postul, odihna necontenitelor voastre osteneli! Bogaților, primiți postul, doctorul care vă vindecă bolile ce vă vin din pricina prea multelor mâncăruri, postul care, prin schimbarea mâncărurilor, vă face mai plăcute bucatele de care vă săturaserăți din obișnuință cu ele! Bolnavilor, primiți postul, mama sănătății voastre! Sănătoșilor, primiți postul, păzitorul sănătății voastre! Sf. Vasile cel Mare POSTUL CA MOȘTENIRE Să arătăm cât este de vechi postul, să arătăm că toți sfinții l-au primit ca pe o moștenire strămoșească și l-au păzit, transmițându-l din tată în fiu. Așa s-a păstrat acest bun și a ajuns, din neam în neam, până la noi. Sf. Vasile cel Mare POSTUL CA DATORIE Dacă vreun episcop sau presbiter, diacon sau ipodiacon, citeț sau vreun cântăreț nu postește sfânta Patruzecime a Paștilor, sau miercurea și vinerea, să se caterisească, afară numai dacă ar fi împiedicat de slăbiciunea trupească; iar dacă ar fi laic – să se afurisească. Canonul 69 Apostolic POSTUL CA MEDICAMENT PENTRU SUFLET E nevoie de multă vitejie spre a birui pofta stomacului. Cel ce a pus stăpânire pe ea își deschide drum singur spre eliberarea de patimi și spre desăvârșita înfrânare. Sf. Ioan Scărarul Dacă postul a fost necesar în rai, cu atât mai mult e necesar în afară de rai. Dacă a fost un medicament util înainte de rană, cu atât mai mult este util după rană. Sf. Ioan Gură de Aur Înfrânarea nu constă în abținerea de la mâncăruri fără nici un sens, ci în îndepărtarea totală de voințele proprii. Sf. Vasile cel Mare POSTUL - OCROTITORUL VIRTUȚILOR Patimile cu nimic nu se sting atât de mult, cât se sting cu cumpătarea. Dacă cineva se luptă și motivul lui este prefăcătoria sau credința că lucrează virtutea, el nu se luptă cu înțelepciune. Dar cel care este cumpătat nu gândește că lucrează virtutea, nici nu vrea să fie lăudat ca ascet, ci știe că prin cumpătare vine înțelepciunea și cu ajutorul ei vine smerenia. Avva Dorotei Postul ocrotește orice virtute. Este începutul luptei spirituale, cununa celor cumpătați, frumusețea fecioriei și sfințeniei, strălucirea cumințeniei, începutul vieții creștine, mama rugăciunii, izvorul cumințeniei. El învață liniștea și este înaintemergătorul tuturor celorlalte fapte. Sf. Isaac Sirul POSTUL- ARMĂ ÎMPOTRIVA ISPITELOR Ești bogat? Nu insulta postul, socotindu-l nevrednic să stea cu tine la masă! Sf. Vasile cel Mare Postul este marea armă împotriva ispitelor, precum plăcerea este începutul tuturor păcatelor. Sf.Teofilact al Bulgariei Ne-am îmbolnăvit prin păcat, să ne vindecăm prin pocăință. Iar pocăința fără post este neputincioasă. Îndreaptă-te, dar, înaintea lui Dumnezeu prin post. Sf. Vasile cel Mare Postul și cumpătarea răzbunările trupești le încetează, robia mâniei și a poftei o posomorăsc, aduc claritate și limpezime în cugetare, curățind-o de fumul care iese din mulțimea mâncărurilor și de ceața care se face din cauza lor. Cu postul și cu cumpătarea se slăbește omul exterior, și cu cât se slăbește acesta, cu atât se înnoiește cel lăuntric. Sf. Grigorie Palama
__________________
|
#9
|
||||
|
||||
![]()
Postul, ca abtinere totala sau partiala de la anumite feluri de mancare, pe o perioada mai mica sau mai mare este o practica foarte veche. El este o porunca divina pe care o gasim formulata chiar de la inceputul creatiei cand Dumnezeu se adreseaza primului om zicandu-i : "Din toti pomii din rai sa mananci, iar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el vei muri negresit" (Fa*cerea 2, 16-17). Aceasta il indreptateste pe Sfantul Vasile cel Mare sa afirme ca "postul este de aceeasi varsta cu omenirea, pentru ca el a fost legalizat Paradis". Legea lui Moise, pe care acesta a primit-o in urma unui post de 40 de zile, reglementeaza in amanunt dispozitiile privitoare la post in Vechiul Testament, precizand mai ales timpul postirii. Astfel, este cunoscut postul din ziua curatirii sau ispasirii din ziua a zecea a lu*nii a saptea, cand sufletele trebuie smerite prin post (Levitic 16, 29 si 23, 32). La acestea s-au adaugat alte posturi generale in diverse luni (a patra, a cincea, a sasea si a zecea). Toate aceste posturi erau de cate o singura zi. Cu vremea, evreii au ajuns sa posteasca in fiecare luna cate o zi, iar cei mai zelosi (fariseii) cate doua zile pe saptamana, luni si joi (Luca 18, 12). Vechiul Testament mai aminteste si de posturi generale speciale, practicate si in diverse imprejurari triste din viata poporului evreu sau pentru inlaturarea unor pedepse divine (Judecatori 20, 26 ; Estera 4, 13; Ieremia 36, 9; Ioil 2, 12). De asemenea, in Vechiul Testa*ment se practica si postul particular sau individual cum este cel al lui Moise de 40 de zile (Iesire 24, 28), al lui Daniil in Babilon, de trei sapta*mani (Daniel 10, 2-3), al regelui David (Psalmii 34, 13 si 18, 24), al pro*orocului Ilie (III Regi 19, 8) si al proorocitei Ana (Luca 2, 36-37). Atat posturile generale cat si cele particulare erau insotite de acte de poca*inta, postul urmarind smerenia in fata lui Dumnezeu si diminuarea pof*telor trupesti.
Mantuitorul Iisus Hristos a postit si El inainte de inceputul activita*tii Sale publice. Dupa postul Sau de 40 de zile, in pustiu, El a inceput propovaduirea, aratand stransa corelatie in procesul de desavarsire morala (Matei 4, 1-21). El a invatat si pe ucenicii Sai cum sa posteasca, accentuand starea sufleteasca corespunzatoare acestui act care nu trebuie facut de forma (Matei 6, 16-18). De asemenea, El a aratat ca postul trebuie in*sotit de rugaciune, fiind un mijloc de lupta impotriva ispitelor diavolului (Matei 17, 21 ; Marcu 9, 20). De altfel, in multe locuri din Noul Testa*ment, postul este recomandat ca mijloc de indreptare, de elevatie spiri*tuala si de pocainta (Fapte, 2, 9 ; 13, 2 ; 14, 23). Dupa exemplul Mantuitorului, postul a fost practicat si de Sfintii Apostoli mai ales inainte de a incepe lucrarea lor de propovaduire a Evangheliei. Si au postit si au invatat si pe ucenicii si urmasii lor sa practice postul unit cu rugaciunea (Fapte 13, 13; 14, 23; I Cor. 7, 5; II Cor. 6,5).
__________________
|
![]() |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Intrebare actuala | luciamanta | Intrebari utilizatori | 4 | 12.08.2010 12:23:45 |
Mucenicia actuala | Juli | Intamplari adevarate | 13 | 12.06.2009 08:29:22 |
Postul: Cum? Cand? De ce? | Va_iubesc | Pocainta | 95 | 22.03.2008 19:35:57 |
educatia crestina actuala | irina-elena | Despre Biserica Ortodoxa in general | 0 | 09.07.2007 00:35:12 |
|