Libertatea crestinilor

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Fani71

1 Petru 2, 16: 16. Traiti ca oamenii liberi, dar nu ca si cum ati avea libertatea drept acoperamant al rautatii, ci ca robi ai lui Dumnezeu.

Pentru un ateu acest verset poate aparea ca un paradox. Daca te schimbi din rob al pacatului in rob al Lui Dumnezeu, adica al Binelui, nu inseamna acest lucru o negare a libertatii?

Ca un prim comentariu propriu, cred ca insasi schimbarea din starea implicita de rau in starea de bine care se face numai si numai de bunavoie este o exprimare personala a libertatii de a alege intre moarte si viata, intre propunerea Lui Hristos de a trai asemenea Lui si propunerea celui rau de a exista negandu-L pe Dumnezeu.