Libertatea crestinilor

[anna21]

În prealabil postat de windorin

Libertatea inseamna a face binele si a fugi de rau.

Insa, chiar si inteleasa in sensul de "sunt liber, fac ce vreau", tot mai are o masura de adevar in ea. Cum anume? Pai, sa zicem asa: daca vreau sa desfranez, o pot face foarte usor, daca vreau insa sa tin post si sa fac 3 metanii pe zi, sa tac atunci cand sunt injurat, nu o sa o pot face. Nu suntem liberi, caci nu putem face binele pe care'l dorim, ci raul pe care nu'l dorim.

De ce pot face usor raul si nu pot face binele? Pentru ca nu suntem liberi, pentru ca suntem robi diavolului.

Asa gandesc si eu: nu suntem liberi, de fapt.
Suntem robi ai carni, ai patimilor..

Libertatea este o eliberare de pacate, reiese si din citatele postate: "Oricine savarseste pacatul este rob al pacatului."
Libertatea crestinului vine doar din lepadarea de sine si urmarea voii lui Dumnezeu.

[Fani71]

În prealabil postat de anna21

Asa gandesc si eu: nu suntem liberi, de fapt.
Suntem robi ai carni, ai patimilor..

Libertatea este o eliberare de pacate, reiese si din citatele postate: "Oricine savarseste pacatul este rob al pacatului."
Libertatea crestinului vine doar din lepadarea de sine si urmarea voii lui Dumnezeu.

Este adevarat, dar este numai o parte a adevarului despre libertatea crestina:

2 Corinteni 3,17: 17. Domnul este Duh, si unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.

Galateni 5, 13-14: Caci voi, fratilor, ati fost chemati la libertate; numai sa nu folositi libertatea ca prilej de a sluji trupului, ci slujiti unul altuia prin iubire.
Caci toata Legea se cuprinde intr-un singur cuvant, in acesta: Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti.

Iacov 2, 12-13: Sa vorbiti si sa lucrati ca niste oameni cari au sa fie judecati de o lege a slobozeniei: caci judecata este fara mila pentru celce n'a avut mila; dar mila biruieste judecata.

Sigur, libertatea consta in urmarea lui Dumnezeu, caci El ne face liberi. dar a-i urma Lui este ceea ce noi, crestinii botezati si care ne impartasim, incercam sa facem. In masura in care o facem, devenim din ce in ce mai liberi cu adevarat, cu libertatea lui Dumnezeu, curatim adica din ce in ce mai mult imaginea lui Dumnezeu in noi.

A-i urma lui Dumnezeu inseamna a trai evanghelia cu adevarat. Pirma etapa este ca macar sa incercam.

[anna21]

În prealabil postat de Fani71

Este adevarat, dar este numai o parte a adevarului despre libertatea crestina:

2 Corinteni 3,17: 17. Domnul este Duh, si unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.

Adica libertatea noastra este conditionata de prezenta Duhului Sfant in noi. F clar, as zice.
Esti plina de Duh Sfant?
Eu nu.

Galateni 5, 13-14: Caci voi, fratilor, ati fost chemati la libertate; numai sa nu folositi libertatea ca prilej de a sluji trupului, ci slujiti unul altuia prin iubire.
Caci toata Legea se cuprinde intr-un singur cuvant, in acesta: Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti.

Un alt fel de a spune sa te lepezi pe sine.
Eu nu am facut asta.
Nici nu-mi iubesc aproapele mai mult decat pe mine.
Ba ma iubesc pe mine ff mult (ma rasfat in fiecae zi in multe feluri: de cand ma trezesc, pana seara doar confortul meu il caut).
Nu vreau sa judec pe nimeni, dar.. sa vina in fata cel care poate spune ca iubeste pe ceilalti ca pe sine insusi. Asta este masura sfintilor! Ei sunt liberi, da.
Noi suntem robi, inca. Robi ai propriilor patimi si a iubirii de sine.

Iacov 2, 12-13: Sa vorbiti si sa lucrati ca niste oameni cari au sa fie judecati de o lege a slobozeniei: caci judecata este fara mila pentru celce n'a avut mila; dar mila biruieste judecata.

Bun, tu ai mila?
Mila de ceilalti?
Eu nu am nici macar mila de mine.. si stiu ce ma asteapta.

A-i urma lui Dumnezeu inseamna a trai evanghelia cu adevarat. Pirma etapa este ca macar sa incercam.

Evident ca incercam. Si eu incerc.
Este suficient?
Eu sunt o mama aspra.. is spun copilului: fa aia! El, saracul, raspunde: "o sa incerc".
"Ce-i aceea "o sa incerc"? Faci sau nu faci?" Mda. Asa vorbesc cu el.
Cu mine sunt ingaduitoare: incerc sa tin post, incerc sa iubesc aproapele etc.
Tot incerc si ma mangai cu asta.

Asta nu este libertate, Fani. Vorbesti de iubire, mila etc. Dar le ai?
Libertatea este doar din viata intru Hristos.

[Fani71]

Anna, cred ca ai multa smerenie, de aceea vorbesti asa.
Insa ai grija ca neincrederea prezentei lui Dumnezeu in noi, cu toate pacatele noastre, nu este buna nici ea. Sfintii se numeau mereu pacatosi pe ei insisi dar in acelasi timp credeau cu tarie ca Hristos i-a inviat. Inca un paradox..

În prealabil postat de anna21

Adica libertatea noastra este conditionata de prezenta Duhului Sfant in noi. F clar, as zice.
Esti plina de Duh Sfant?
Eu nu.

Sigur ca da: prin botez si prin mirungere. Si tu la fel.
Si prin impartasanie.
Sigur, Sfantul Duh nu-si gaseste casa prea impodobita si curata, dar El este acolo.. Si are ingaduinta.

În prealabil postat de anna21

Un alt fel de a spune sa te lepezi pe sine.
Eu nu am facut asta.
Nici nu-mi iubesc aproapele mai mult decat pe mine.
Ba ma iubesc pe mine ff mult (ma rasfat in fiecae zi in multe feluri: de cand ma trezesc, pana seara doar confortul meu il caut).
Nu vreau sa judec pe nimeni, dar.. sa vina in fata cel care poate spune ca iubeste pe ceilalti ca pe sine insusi. Asta este masura sfintilor! Ei sunt liberi, da.
Noi suntem robi, inca. Robi ai propriilor patimi si a iubirii de sine.

Constiinta propriilor pacate nu exclude prezenta dragostei in noi.
Iar durerea ca nu avem acea dragoste, pe care tu o simti, este deja dovada ca esti pe drumul cel bun.

În prealabil postat de anna21

Bun, tu ai mila?
Mila de ceilalti?
Eu nu am nici macar mila de mine.. si stiu ce ma asteapta.

Asta cred ca am. Insa probabil prost intrebuintata.
Totusi, asa pacatosi cum suntem, Hristos locuieste in noi la impartasanie.
Eu nu cred ca Hristos si apostolii in epistole le vorbeau in pasajele citate de mine numai viitorilor sfinti din calendare. La inceput, toti crestinii se numeau sfinti - si ajunge sa citesti epistolele in care sunt admonestati ca sa vezi ca asta nu inseamna ca viata lor crestina era perfecta.

În prealabil postat de anna21

Evident ca incercam. Si eu incerc.
Este suficient?
Eu sunt o mama aspra.. is spun copilului: fa aia! El, saracul, raspunde: "o sa incerc".
"Ce-i aceea "o sa incerc"? Faci sau nu faci?" Mda. Asa vorbesc cu el.
Cu mine sunt ingaduitoare: incerc sa tin post, incerc sa iubesc aproapele etc.
Tot incerc si ma mangai cu asta.

Asta nu este libertate, Fani. Vorbesti de iubire, mila etc. Dar le ai?
Libertatea este doar din viata intru Hristos.

Le am numai partial. Cred insa cu tarie ca Dumnezeu nu ma leapada pentru ceea ce incerc sa fiu, si ma va ajuta sa cresc.
Sigur, dar noi la Liturgie primim viata intr Hristos.
Libertatea crestina vine impreuna cu aceasta viata. Bineinteles, creste impreuna cu dragostea si credinta noastra.

[anna21]

În prealabil postat de Fani71

Anna, cred ca ai multa smerenie, de aceea vorbesti asa.

Nu, Fani, cat te inseli.. nu sunt smerita deloc. Mi s-a mai spus ca sunt smerita si nu-mi place sa las o falsa impresie.
Daca m-ai cunoaste, ai vedea.. sunt plina de mine, sunt trendy (nu port jeans mai putin decat diesel si-mi plac pantofii scumpi) si cu adevarat nu fac bine altora. Nici macar nu prea am prieteni (decat virtuali, care sunt.. exceptionali! dar cred ca daca m-ar cunoaste cu adevarat nu i-as avea nici pe aceia). Mai bine m-a ghicit Andrei.

Mda, pana la urma.. poate ca doar eu ma simt in robia patimilor. Poate nu este ceva chiar asa comun.

[andreicozia]

În prealabil postat de anna21

Mai bine m-a ghicit Andrei.
.

Stai linistita ca si ea te-a ghicit insa nu i-ai detectat sarcasmul :))

[anna21]

În prealabil postat de andreicozia

Stai linistita ca si ea te-a ghicit insa nu i-ai detectat sarcasmul :))

Sarcasm? Fani este f diplomata. Eu sunt impresionata de dibacia cu care se foloseste de idei si cuvinte. Nu mi se pare deloc sarcastica si nici nu ar avea de ce.. este prea talentata in manipularea situatiei (nu o lua ca pe o ironie, Fani. Chiar este un talent).

(Dar tu, Andrei, proiectezi, aici. Cred ca tu esti cel mai "transparent" de pe forum.)